Știința a descoperit că omul nu ține minte chiar orice. De exemplu, poți să-ți amintești cum ți-ai întâlnit soțul sau soția prima dată, ori cum ai obținut o slujbă pe care chiar ți-o doreai, ori cum ai aflat că a murit o persoană pe care o iubeai. Alte lucruri, însă, pe care nu le pot exemplifica pentru că nu mi le amintesc, le uiți. De ce? De ce aceste discrepanțe?
Pentru că, spune Știința într-un studiu publicat în Science Advances, creierul păstrează mai bine în memorie acele evenimente care au legătură cu ceva semnificativ, gen o emoție sau o surpriză.
Contrar a ceea ce pare să fi crezut până acum, Știința declară, prin Dr. Robert M.G. Reinhart de la Boston University, că „Memoria nu este doar un aparat pasiv de înregistrare: Creierul nostru decide ce contează, iar evenimentele emoționale pot merge înapoi, în trecut, pentru a stabiliza amintirile fragile”.
Dr. Reinhart zice că descoperirea asta e ceva major, „cu implicații vaste, atât teoretice, cât și practice”. Mă gândesc, de exemplu, ce-o fi pățit el, Proust, când a mușcat din madlena aia, de nu s-a mai oprit din căutarea timpului pierdut preț de 3-4.000 de pagini. De-ar ști Știința, jale ar fi prin librării.
Sursa: Popular Science
