Avertismentele privind spargerea bulei IA – cu efecte masive asupra economiei, mai ales a celei americane – se înmulțesc. O analiză recent publicată de Zero Hedge sub titlul „Artificial Intelligence or Absolute Insanity?” (Inteligență Artificială sau Idioțenie Absolută?) prezintă principalele trei probleme pe care le ridică sectorul IA în prezent.

Prima problemă este tehnologia în sine, „al cărei Sfânt Graal este «singularitatea», acel punct ipotetic la care mașina va depăși inteligența umană”, iar omul se va împreuna apoteotic cu dânsa. Scop iluzoriu în care se folosesc modelele LLM (Large Language Models), care necesită cantități enorme de date și de resurse. Cu toate astea GenAI (IA generativă) e incapabilă să ducă la bun sfârșit cele mai simple misiuni din pricina erorilor, a „prejudecăților” și a „dezinformării” din seturile de date pe care le utilizează. Potrivit experților în cogniție (!), cu cât mașinile devin mai sofisticate, cu atât riscul rateurilor crește. Dincolo de cercetare, scriere de texte sau programe, activități administrative și alte câteva misiuni limitate, rezultatele IA sunt dezamăgitoare.

A doua problemă este recuperarea investițiilor. Estimările arată că, până în 2030, investițiile de capital în IA vor fi atins undeva între 5 și 7 trilioane de dolari. Dar capacitatea acestei tehnologii de a produce venituri este cel puțin îndoielnică. „Veniturile ar trebui să crească de peste 20 de ori față de nivelul actual de 15-20 miliarde pe an doar ca să acopere actualul nivel al investițiilor anuale în terenuri, construcții, cipuri, apă și energie precum și costurile de operare”. Or, 95% dintre dintre programele pilot GenAI nu au produs veniturile scontate.

În plus, există și competiție din partea modelelor chinezești, care, după toate aparențele, nu vânează „singularitatea”, dar sunt mai ieftine și mai eficiente pentru scopurile productive ale utilizatorilor.

În fine, a treia problemă este circularitatea financiară, care aduce aminte de bula dot com; iată o schiță a complexelor relații și aranjamente din sânul industriei, cu Nvidia în centru, ca principal motor al bulei IA:

image 3

Or, continuă analiza, această încrengătură de relații creează mari riscuri financiare și legale și distorsionează rezultatele reale; totalul datoriilor legate de IA ar fi ajuns deja la 1,2 trilioane de dolari. Gradul de expunere a firmelor mari (Meta, Microsoft, Alphabet, Oracle) – care sunt și marii finanțatori ai IA, inclusiv prin împrumuturi private, estimate să crească la 800 de miliarde de dolari în următorii doi ani – este alarmant, având în vedere cât de speculative sunt întreprinderile pe care le finanțează. Microsoft, de exemplu, a pierdut circa 4 miliarde de dolari din investițiile sale în OpenAI numai în ultimul trimestru.

Efectul unei prăbușiri ar fi catastrofal. „Impactul bulei IA asupra economiei în sens larg este major. Companiile IA răspund pentru circa 75-80% din rezultatele investițiilor și creșterea veniturilor pe piața de capital și 90% din creșterea cheltuielilor de capital, adăugând circa 40% sau un punct procentual la creșterea economiei SUA în 2025. Orice modificare importantă va afecta întreaga economie și va rezulta în instabilitate financiară, din cauza expunerii directe și indirecte a băncilor și instituțiilor financiare în sectorul IA. Nu este de neconceput ca unele firme Tech să ceară să fie salvate de stat, așa cum s-a întâmplat cu Intel – asta dincolo de uzualul sprijin acordat finanțatorilor, care vor spune că, dacă nu sunt ajutați să supraviețuiască, întreaga economie va intra în colaps.”

Articolul avertizează: „Când s-a spart bula dot com, Microsoft, Apple, Oracle și Amazon au scăzut cu 65, 80, 88 și, respectiv 94 procente și le-a luat 14, 5, 14 și, respectiv, 7 ani ca să ajungă din nou la performanța din anii 2000. Economia a încetinit și a avut nevoie de ajutor din partea guvernului și rate ale dobânzilor extrem de reduse pentru a susține activitatea economică, lucru care a condus la bula locuințelor – care s-a spart și ea, creând criza din 2008.”

În concluzie: „Indiferent de halucinațiile consensuale pe marginea fanteziilor lui Tolkein, ar fi surprinzător ca rezultatul să fie diferit de data asta”.

Sursa în text.

Salvează PDFPrint articol