Aflăm din The Guardian că – spre deosebire de vacă, oaie, porc și găină, de sobele de lemn sau cărbune și de capacele sticlelor de plastic, care sunt supravegheate molecular pentru emisii de gaze și pe cale de a fi eliminate cu totul din utopia ecologică europeană – mastodonții tehnologici americani au convins Comisia Europeană să ascundă cetățenilor europeni datele privind efectele nocive produse de centrele de date asupra mediului înconjurător.
După ce, în 2023, și-a modificat directiva privind eficiența energetică (EU Energy Efficiency Directive; Directive 2023/1791) pentru a obliga operatorii centrelor de date să raporteze indicii de performanță, în ianuarie 2024, Comisia Europeană și-a schimbat radical poziția, cedând la „eforturile de lobby” ale companiilor tehnologice, și a acceptat ca aceste date să fie clasificate – ceea ce înseamnă că ele nu sunt publicate și nici nu pot fi obținute de cetățeni pe baza liberului acces la informație.
Astfel că, în momentul de față, potrivit legilor de la Bruxelles, „Comisia și statele membre relevante vor păstra confidențialitatea cu privire la toate informațiile și indicatorii cheie de performanță comunicate bazei de date pentru centrele de date individuale”; ceea ce înseamnă că impactul respectivelor centre va intra la grămadă, alături de râgâitul vacilor, fumul sobelor și găinaț, în „amprenta de carbon” a țării unde ele sunt plasate.
Fericiții câștigători ai acestui meci sunt Microsoft; un grup de lobby numit Digital Europe care lucrează pentru Microsoft, Google, Amazon și Meta; și Video Games Europe, alt grup de lobby care lucrează pentru câteva companii, printre care Microsoft și Netflix.
Dezvăluirea este meritul unui grup de jurnaliști de investigație independenți – Investigate Europe, în colaborare cu The Guardian și alți parteneri media – care au reușit să obțină documentele incriminatoare. În mod democratic, Comisia Europeană a respins cererile de acces la documente, iar grupurile de lobby nu au răspuns la întrebări.
Un oficial al Comisiei, citat de Tech Policy, a comentat transparent, sub condiția anonimatului, astfel: „În timpul consultării publice, am primit multe comentarii pe subiect. Am analizat feedback-ul și am adoptat textul care îl reflectă, potrivit practicii uzuale”. Ceea ce spune tot despre practica uzuală.
În caz că mai exista o speranță, Tech Policy precizează eufemistic că statele membre UE au fost și ele „încurajate să refuze cererile de informații din partea publicului”. Zic eufemistic „încurajate” pentru că, într-o corespondență descoperită de jurnaliști, „un oficial important al Comisiei” sublinia autorităților naționale că „sunt obligate să păstreze confidențialitatea tuturor informațiilor și indicatorilor cheie de performanță pentru centrele de date individuale”.
Experții legali spun că este posibil – nu știm încă sigur – ca această clauză să încalce reglementările UE privind transparența, ba chiar și Convenția de la Aarhus privind accesul liber la informațiile privind mediul, nu mai zic de Carta drepturilor fundamentale. Va trebui să urmărim evoluția analizelor, să studiem, să vedem dacă încalcă sau nu încalcă – și dacă nu s-au șters și de data asta din greșeală SMS-urile.
Mai ales că UE vrea să-și tripleze numărul de centre de date în următorii șapte ani, în linie cu ambiția sa de a deveni lider global – de data asta, în domeniul inteligenței artificiale. Potrivit Tech Policy, investițiile europene în centre de date pe următorii cinci ani sunt estimate la 176 de miliarde de euro, iar proliferarea are loc „cu o viteză nebună”, ceea ce „a creat peste tot îngrijorări privind poluarea și consumul intens de energie, precum și impactul asupra comunităților și habitatului natural”.
Pentru cei mai puțin sensibili la emisiile de carbon, interesant ar fi de aflat dacă secretul acoperă și informațiile privind consumul de energie al acestor centre de date (după cum știm că e practica uzuală din exemplul Irlandei), mai ales în condițiile penuriei drastice care se anunță. Și pe fondul informației – date de Google – că România este un centru tehnologic emergent foarte dinamic, cu o rată de creștere record în materie de infrastructură digitală și capacități de calcul.
Bram Vranken, șeful Corporate Europe Observatory, o organizație care monitorizează activitățile UE, spune că nu a mai văzut niciodată un exemplu mai izbitor de modificare a dreptului european la presiunea lobby-ului corporatist, finalizând retoric: „Comisia a reprodus cu copy-paste propunerea de modificare făcută de Microsoft, ceea ce este șocant. Pe cine reprezintă, de fapt, Comisia: Big Tech sau interesul public?”.
P.S. Informație de ultimă oră. Potrivit Le Monde, Comisia Europeană a răspuns acuzațiilor pe 17 aprilie: Comisia nu a copiat ca atare propunerile companiilor tehnologice.
Sursele în text.
