Politico titrează că, după 30 de ani de pauză, Franța anunță reintroducerea serviciului militar: 10 luni de instrucție la o bază militară din Alpi, deocamdată doar pentru voluntari, femei și bărbați.
„Avem nevoie de mobilizare”, a declarat președintele Emmanuel Macron; „Mobilizare pentru apărarea națiunii”. În opinia palatului Elysee, această propunere „reflectă dorința tinerilor de a-și sluji țara, dar și nevoile operaționale ale forțelor armate, care trebuie să răspundă accelerării pericolelor”. Un alt purtător de cuvânt al președintelui Macron a declarat că nu este vorba numai de nevoile concrete ale armatei, ci și de „a cuceri mințile și inimile” tinerilor, de „a-i face să conștientizeze amenințările care planează asupra Europei” și de „întărirea pactului dintre națiune și armată”.
Franța are deja a doua cea mai mare armată din Europa, după Polonia, cu peste 201.000 soldați activi și circa 45.000 de rezerviști; prin recenta măsură, Macron vrea să crească numărul rezerviștilor la 105.000 până în 2035.
Articolul comentează că, deși echivalează cu o „mini-revoluție” în Franța, măsura este mult mai puțin dură decât cele luate în țările nordice și baltice, unde s-a introdus serviciul militar obligatoriu și unde, potrivit sondajelor, susținerea populară pentru mobilizare este în creștere. O purtătoare de cuvânt a European Council on Foreign Relations declara că: „Problema centrală este că țările care au graniță comună cu Rusia resimt amenințarea mult mai acut decât celelalte, care se simt protejate prin geografie. Finlanda, Țările Baltice, Norvegia, Suedia, Danemarca au abordat demult această problemă. Dar în țări precum Germania, Marea Britanie, Franța, ezitarea este mai mare, lucru care se explică și prin geografie, și prin cultura locală.”
Alte țări care au reintrodus serviciul militar – pe bază de voluntariat – sunt România, Olanda, Bulgaria, Belgia, Germania, și Polonia.
Pe de altă parte, în multe țări vest- și sud-europene discuțiile privind conscripția nu au dus la nicio măsură concretă. În Marea Britanie, numai o treime din populație este dispusă să meargă la război pentru propria țară, așa că subiectul pare îngropat. În Spania, care refuză să-și crească participarea financiară la NATO la cei 5% ceruți de președintele Trump, ideea conscripției „nici măcar nu-i trece cuiva prin cap.”
Efortul de revitalizare a serviciului militar în Europa suferă de mai multe neajunsuri. Un oficial francez declara că Franța nu mai are resursele materiale necesare pentru a instrui cei 800.000 de tineri din grupa de vârstă vizată; recenta măsură ia în calcul numai 6% din această grupă (circa 50.000 de tineri).
Nu este vorba doar de lipsuri materiale legate de infrastructura militară, ci și de bani, întrucât țările se văd obligate să plătească tinerilor acest serviciu; în Germania, statul oferă voluntarilor un salariu de 2.600 de euro, atât de atractiv încât angajatorii privați se tem că vor rămâne fără forță de muncă. În Franța, se preconizează un salariu mult mai puțin tentant, de circa 1000 de euro.
Problema cea mare rămâne, însă, lipsa de interes – ba chiar opoziția – tinerilor europeni la aceste măsuri. Sondaje recente arată că tinerii între 18 și 26 de ani, principalii vizați de înrolare, sunt extrem de rezervați la ideea de a deveni soldați, asta inclusiv în „țări aflate pe linia frontului, cum ar fi Polonia și România” – comentează Politico.
Motiv pentru care, așa cum declara reprezentantul unui think tank european: „Mesajul către public ar trebui să fie că este vorba despre protejarea stilului nostru de viață și că, dacă nu ne pregătim, suntem vulnerabili. Una dintre cele mai importante provocări pentru guverne este aceea de a fi în stare să-i convingă pe oameni de ce este conscripția necesară astăzi.”
Sursa în text.
