Bătălii intestine
Un articol publicat de Financial Times și reluat de mai multe platforme de știri informează că Franța, Germania și alte state membre ale Uniunii Europene discută o propunere de transformare radicală a serviciului diplomatic al UE (European External Action Service, EEAS), pentru a îmbunătăți răspunsul Europei la marile crize geopolitice.
Principala vizată de aceste transformări, care ar urma să-i reducă drastic puterile, este chiar „șefa diplomației europene”, Kaja Kallas, care controlează întreaga rețea de 140 de delegații UE din lume – precum și bugetul EEAS, care se ridică la un miliard (1.000.000.000) euro.
Inițiativa vizează o restructurare profundă a EEAS și – mai ales în propunerea venită de la Paris – reducerea puterilor lui Kallas, care ar urma să revină în mâinile capitalelor europene, dar, cumva, și să se concentreze în mâinile Ursulei von de Leyen, la Comisia Europeană.
Motivele de nemulțumire sunt multe: capitalele statelor membre consideră că EEAS se mișcă prea încet și este prea nefuncțională; că șefa Kallas își exprimă propriile păreri (mai ales în relația UE-China) și ia decizii fără a se consulta cu statele membre. Mulți se îndoiesc de capacitatea EEAS de a coordona un răspuns eficient la evenimente majore, cum ar fi războiul din Ucraina, războiul din Iran și politicile Statelor Unite sub administrația Trump.
Unul dintre oficialii care au discutat cu Financial Times spune că „Este evident că EEAS nu lucrează așa cum ar trebui într-o lume modernă. Nu funcționează corect. Problema este structurală, așa că structura trebuie reconstruită”.
Un altul declară: „Capitalele sunt frustrate și vor să avem o metodă eficientă de a acționa în extern cu o singură voce. Există un risc real ca EEAS să se prăbușească”.
Potrivit relatărilor, mai multe state membre s-au plâns, în spatele ușilor închise, că există prea multe suprapuneri și o insuficientă coordonare între EEAS, ministerele de externe naționale și directoratele de relații externe ale Comisiei și Consiliului.
Stefan Lehne, fost oficial UE și expert la Carnegie Europe a declarat că performanțele de politică externă ale Uniunii Europene au lăsat mult de dorit în ultimii ani: „Dacă te uiți la evoluția politicii externe a UE în ultimii cinci ani, este evident că rezultatele nu au fost pozitive. Este nevoie de o capacitate de a răspunde mediului negativ de care suntem înconjurați, iar un mod de a face asta este schimbarea instituțională. Ar fi chiar ciudat să nu ne ajustăm instrumentele și structura la noile realități cu care se confruntă UE în ziua de azi”.
În plus, toată lumea știe că Ursula von der Leyen și Kaja Kallas se bat pe controlul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene. Von der Leyen a ieșit deja din careul tradițional al propriei funcții, luând adesea frâiele mai ales în ce privește războiul din Ucraina.
De altfel, von der Leyen a venit cu ideea de a-și forma propriul sistem de informații, la Comisie, dublând o unitate similară existentă la EEAS – idee la care Kallas s-a opus; iar mulți oficiali se așteaptă ca noua strategie de securitate pe care Comisia Europeană urmează s-o publice în vara asta să reformeze serviciul diplomatic al Uniunii, trăgând mai substanțial spuza pe turta Comisiei.
Un purtător de cuvânt al lui Kallas a spus că șefa diplomației rămâne „cu totul concentrată pe realizarea mandatului ei” și că „politica externă a UE este cea mai puternică atunci când statele membre sunt unite”.
Nu știm dacă la acest lucru s-a referit Kaja Kallas, dar ambasadorii Germaniei, Franței și Britaniei ar fi cerut, împreună, o întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, întrunire care are loc chiar astăzi, la Moscova. Anunțul privind întrunirea – care, însoțit de imagini, circulă mai mult pe platformele de socializare online, decât în mainstream media – nu dă detalii privind motivele sau tema discuțiilor, și nici nu menționează dacă EEAS sau Kallas sau von der Leyen ar avea ceva de-a face cu inițiativa.
Surse: Financial Times, Andalou Ajansi, Global Banking and Finance Review