În aprilie, anul trecut, un anume Phoenix Ikner a deschis focul în campusul Universității Florida, omorând două persoane și rănind alte șase. Înainte atac, Ikner a purtat o conversație; nu cu părinții, nu cu prietenii, nu cu vreo altă persoană care, poate, l-ar fi convins să renunțe la gestul criminal, ci cu ChatGPT.
Ikner l-a întrebat pe robot ce arme și muniții s-ar potrivi cel mai bine pentru atac și unde și când ar fi un astfel de atac cel mai eficient. Iar ChatGPT i-a răspuns, îndatoritor, la toate întrebările.
Acum, procurorul general al statului Florida vrea să știe dacă acest incident face compania producătoare a robotului, OpenAI, pasibilă de pedeapsă penală: „Dacă dincolo de acel ecran s-ar fi aflat o persoană, am acuza-o de omor”, a spus el, anunțând că deschide o anchetă penală împotriva OpenAI, cu potențialul de a formula acuzații împotriva companiei, în întregul ei, sau a angajaților.
Întrebarea este: Pot fi creatorii unei inteligențe artificiale ținuți răspunzători potrivit dreptului penal pentru rolul jucat de IA lor într-o crimă sau un suicid? Iar juriștii răspund: teoretic, nu este exclus, dar e complicat.
Legislația americană permite promovarea de plângeri penale împotriva corporațiilor. Luna trecută, de pildă, Purdue Pharma a primit o amendă penală de 5 miliarde de dolari pentru rolul jucat în alimentarea crizei opioidelor. Alte cazuri faimoase sunt cele ale companiei Volkswagen, condamnată pentru emisiile de gaze; Pfizer, pentru promovarea antiinflamatorului Bextra; Exxon, pentru accidentul din Alaska.
Dar aceste cazuri sunt rare și, oricum, în toate a fost vorba despre o decizie umană. În cazul Ikner, lucrurile stau altfel; aici, produsul în sine a încurajat crima, a comis infracțiunea, ceea ce face lucrurile mult mai complicate.
Cei mai mulți experți legali spun că mai plauzibile ar fi acuzații de neglijență, deși, cel mai des, acestea sunt de natură contravențională, nu penală. Dar, chiar și așa, n-ar fi un caz ușor de demonstrat „pentru că este o problemă atât de nouă; un caz mai clar și mai convingător ar fi ca documentele interne să arate că aceste riscuri erau cunoscute și nu au fost luate în serios suficient. Teoretic, așa ai putea demonstra răspunderea. Dar, în practică, cred că ar fi dificil”.
În penal, sarcina probei este mai grea, pentru că acuzarea trebuie să probeze vinovăția dincolo de orice dubiu.
Mai accesibil ar fi un proces civil, în care compania ar fi obligată la despăgubiri, ceea ce ar putea-o determina să-și corecteze erorile și să să-și proiecteze modelele cu mai multă grijă. Există deja câteva procese civile lansate împotriva platformelor IA americane (inclusiv unul împotriva OpenAI, acuzată că ChatGPT a jucat un rol hotărâtor într-o crimă), dar în niciunul nu s-au pronunțat, încă, soluții.
Cazul din Florida merită urmărit; o condamnare penală ar fi o lovitură severă de reputație pentru companiile IA.
Problema reală, conchide TechExplore, rămâne, însă, lipsa reglementării; în timp ce IA se dezvoltă tot mai mult de la o zi la alta, nici Congresul, nici administrația nu iau măsurile necesare pentru stabilirea unui cadru legal.
Sursa în text.
