Las Vegas are deja Veneția (Palatul Dogilor, Piața San Marco, Grand Canal, gondole, o splendoare) și Parisul (Turnul Eiffel). Era momentul să-și facă și Colosseum (Colosul lui Nero și Domus Aurea sunt presupuse).
Actuala minune a lumii are ecrane și înăuntru, și pe-afară, avantaj față de original, unde trebuia să intri ca să vezi scenele sângeroase. Ecranul circular din interior are o suprafață de 15.000 de metri pătrați; întreaga instalație sclipește din peste 56 de milioane de leduri.
Altă deosebire față de versiunea antică este că, la Sphere, se plătește intrarea (minim 100 de dolari, adesea mult mai mult); nu doar pâinea, ci și circul este, astăzi, pe bani.
Construcția actualului Colosseum a costat 2,3 miliarde de dolari și – inaugurat fiind în septembrie 2023 – a găzduit deja filmul Vrăjitorul din Oz, într-o versiune nouă și, sigur, îmbunătățită, plus 3D și alte efecte speciale – dar și mai multe concerte. Arată și sună așa:
Au existat și critici, mai ales la început. Slate scria, apropo de spectacolul trupei U2: „Bono cânta Where the Streets Have No Name, un cântec despre puterea spiritului uman, și mi s-a părut deprimant să-i văd pe cei 20.000 de oameni prezenți în Sphere care, expuși la aceste idei – cântau, fluturau din mâini – se uitau, în același timp, la cel mai mare televizor care s-a construit vreodată pe lume. Care mai este rostul unui concert live dacă publicul este copleșit de forțele mașinăriei?”.
Rețineri care au creat o vreme îngrijorări privind succesul financiar al afacerii. Dar, în 2025, Sphere a declarat venituri de peste 57 de milioane de dolari. Oamenilor începe să le placă. BBC a intervievat o doamnă – agent de asigurări din Washington – care, după spectacolul Backstreet Boys, a spus: „Oh my gosh”, dar și că (din păcate) „niciun alt spectacol nu-l bate pe ăsta”.
Succesul încurajează expansiunea. Deși unii spun că Sphere este un concept unic, potrivit doar pentru Las Vegas, compania proprietară a anunțat că i-ar plăcea să facă pui: niște sfere mai mici, cu maxim 5.000 de locuri, care pe unde – la Milano, la Amsterdam. La Londra s-a vrut o sferă-soră, dar, în 2024, primarul orașului a refuzat să dea autorizația de construire – ceea ce l-a scandalizat pe un anume Ben Wood, analist-șef la firma FDM/CCS Insight, care se ocupă cu seturi de date și piețe. El a zis că ecranele concave foarte mari introduc publicul într-o „realitate augmentată”: „Este o metaforă uimitoare, futuristă, pentru modul în care consumă oamenii conținut”.
Ceea ce-mi evocă filmul Videodrome (1983), din care citez următoarele vorbe: „Intrăm într-o epocă nouă, barbară. Bătălia asupra minții… se va da în arena video, în videodrom. Realitatea ta este deja pe jumătate halucinație. Dacă nu ai grijă, va deveni o halucinație integrală. Doze masive de semnal din videodrom vor crea, până la urmă, o nouă excrescență în creierul omului, care va produce și controla halucinația până într-acolo că va schimba realitatea umană.”
Pe ecranul din exterior al sferei din Vegas apare adesea un ochi care clipește, gigantic, asupra orașului; Colosseumul modern este, inevitabil, și un panopticon.
Sursele în text.





