Conțopiștii la atac

Publicația catolică The Pillar ne ține la curent cu evoluția unei cauze aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cauză care avertizează din nou de ingerințele autorităților laice în dreptul canonic și viața Bisericii. Zic „din nou”, întrucât același lucru s-a întâmplat și la covid, când niște birocrați își permiteau să dicteze cum, când și în ce condiții putea Biserica să administreze Sfintele Taine.

De data asta, este vorba despre registrele parohiale. Cazul (C-12/25 Bisdom Gent) aflat pe rolul CJUE privește o dispută între Dioceza romano-catolică de Gent și autoritatea belgiană pentru protecția datelor personale, tema fiind dacă Biserica poate fi obligată să șteargă, la cerere, din registrele sale datele privind persoana botezată.

Un individ (al cărui nume nu este făcut public în proces) a solicitat diocezei, pe 21 martie 2021, să-i șteargă datele personale din registre, făcând trimitere la Regulamentul UE din 2018 privind protecția datelor (GDPR). Dioceza a notat în registru că individul respectiv „a părăsit Biserica” și a tăiat cu două linii însemnarea privind botezul respectivului solicitant. Individul nu a fost satisfăcut; el voia ca orice urmă a existenței lui în Biserică să fie ștearsă; motiv pentru care a adresat o reclamație împotriva diocezei la autoritatea belgiană pentru protecția datelor personale.

Dioceza s-a apărat spunând că nu poate șterge complet datele, pentru că, în cazul în care o astfel de persoană se răzgândește, un eventual al doilea botez ar încălca învățăturile Bisericii. Autoritatea administrativă a respins aceste apărări cu argumentul că interesele reclamantului au prioritate față de interesele Bisericii (și un regulament emis de o birocrație bate dreptul canonic).

Dioceza a atacat decizia administrativă, iar Curtea de Apel de la Bruxelles, constatând că tema privește „dreptul UE”, s-a adresat CJUE cu câteva cereri de clarificare. Printre altele, instanța a întrebat CJUE dacă procedura aplicată de dioceză este sau nu conformă cu GDPR. CJUE nu s-a pronunțat încă, dar orice decizie ar lua ar putea fi aplicabilă mutatis mutandis în toate țările membre UE.

Comisia Conferințelor Episcopilor din Uniunea Europeană (COMECE) a emis deja, pe 4 septembrie, un document care avertizează că o decizie CJUE care ar impune Bisericii (în acest caz, Biserica Catolică) să-și șteargă înregistările botezurilor ar avea implicații grave asupra autonomiei Bisericii și libertății religioase la nivel instituțional.

„Registrul de botezuri stă la baza stabilirii statutului juridic al persoanei în ordinea internă de natură juridică a Bisericii”, susține COMECE. „A cere Bisericii Catolice să șteargă datele pe care le conține acest registru, intervenind, astfel, direct în organizarea sa internă, ar constitui o încălcare gravă a autonomiei Bisericii și a libertății religioase din punct de vedere instituțional”.

Așa cum subliniază The Pillar, în perspectiva Bisericii Catolice, „botezul îl pecetluiește pe creștin cu semnul spiritual de neșters al apartenenței sale la Hristos. Deși o persoană poate neglija practicarea credinței sau chiar poate renunța cu totul la ea, este imposibil ca efectele botezului să fie anulate.”

În documentul său, COMECE a subliniat că, deși procedura aplicată de Dioceza romano-catolică de Gent nu este, poate, „ideală”, și diferă de procedurile folosite de Biserică în alte state UE, registrul de botezuri nu poate fi tratat ca o simplă „listă de membri” – așa cum rezultă din abordarea birocratică (în care ce mi-e un registru bisericesc, ce mi-e lista de datornici la întreținere).

COMECE avertizează că ștergerea unei astfel de înregistrări ar produce efecte și asupra altor persoane decât solicitantul – de la preoții care au oficiat botezul la părinți și nași – care „au, fiecare, dreptul și interesul protejat de lege ca înregistrarea să nu fie în niciun mod alterată, întrucât reprezintă o documentare autentică și de neșters a participării lor la un act sacramental”. În același timp, măsura ar induce incertitudini cu privire la validitatea căsătoriilor religioase.

În final, documentul episcopal subliniază: „Acest caz nu este numai despre dacă datele unei persoane pot fi păstrate sau nu. Întrebarea pe care o deschide este mult mai profundă: În ce măsură poate legea UE privind protecția datelor private să ceară Bisericii să-și schimbe modalitățile vizibile și juridice de expresie a credinței?

Întrebare cu atât mai importantă atunci când vorbim despre botez. Pentru Biserică, botezul nu este dor un eveniment istoric care a avut loc la un moment dat și a fost documentat. Întregistrarea lui exprimă, în același timp, conținutul credinței. Botezul reflectă legământul dintre Dumnezeu și persoana umană și credința durabilă în Dumnezeu. Acest caracter durabil al botezului nu este doar o chestiune de drept administrativ sau canonic. Își are rădăcinile în credința și în înțelegerea Bisericii privind sacramentele.

Astfel că a obliga bisericile să șteargă înregistrările privind botezul ar afecta mai mult decât un sistem de contabilizare. Poate afecta însuși modul în care Biserica își exprimă și protejează elementele centrale ale credinței sacramentale. Aici nu este vorba doar de interesul administrativ al unui controlor de date. Este vorba despre dimensiunea instituțională a libertății religioase și de libertatea Bisericii de a-și trăi, organiza și exprima credința”.

Sursa în text.