Costuri

După ce planul Comisiei Europene de a se prevala de activele rusești imobilizate pentru finanțarea Ucrainei a căzut, liderii europeni au decis, pe 18 decembrie 2025, să purceadă la un împrumut colectiv de 90 de miliarde de euro.

Împrumutul a fost asumat de numai 24 dintre cele 27 de state membre UE, printre care și România. Ungaria, Cehia și Slovacia au refuzat să participe la schemă, dar au promis să nu se opună prin veto acestui împrumut – o promisiune necesară, pentru că, potrivit reglementărilor UE, UE nu are voie să garanteze cu propriul buget împrumuturi acordate unor țări non-membre UE – cazul Ucrainei – decât cu votul unanim al țărilor membre. Partea de povară care ar fi revenit celor trei țări care au refuzat să participe – circa 3,64% – a fost realocată țărilor care au acceptat.

Cum niciuna dintre țările membre nu are acești bani de dat, cei 90 de miliarde vor fi obținuți de Comisia Europeană pe piață, prin emisiunea de obligațiuni pe termen scurt și lung.

Banii vor fi eliberați Ucrainei pe parcursul anilor 2026-2027, prima plată urmând a se face în aprilie 2026 (când se estimează că Ucraina rămâne complet fără bani); suma totală eliberată Ucrainei în 2026 va fi de 45 de miliarde de euro – în condițiile în care nevoile bugetare ale Ucrainei pentru 2026 sunt estimate la 71,7 miliarde de euro.

Cât privește costurile suportate de țările membre participante la schemă: după estimările actuale, dobânzile se vor ridica la circa 3 miliarde de euro pe an, în fiecare an al exercițiului bugetar UE 2028-2034 (adică un total de circa 20 de miliarde de euro). Plata dobânzilor – care va reveni „în cea mai mare parte” țărilor membre – va începe din 2027, când se va plăti, însă, o dobândă de „numai” un miliard.

Alocarea poverii dobânzilor se va face după puterea economică a țărilor; potrivit Euronews, cea mai pare parte a costurilor va reveni Germaniei, Franței, Italiei, Spaniei și Poloniei.

În ce privește recuperarea acestor bani de la țara împrumutată, ea nu este prevăzută. Nu există un termen de restituire sau garanții. Există, însă, o condiție, care, după toate estimările, nu se va îndeplini; spune Euronews: „Ucraina nu va trebui să restituie cei 90 de miliarde decât după ce Rusia încetează acest război de agresiune și este de acord să plătească reparații. Având în vedere că Moscova a respins net orice posibilitate de a plăti compensații, Comisia este deja pregătită să reporteze datoria de la an la an, astfel încât Ucraina să nu trebuiască să plătească din propriul buzunar, ceea ce ar fi prea dureros după devastarea deja suferită”.

Singura condiție atașată eliberării tranșelor privește „măsurile anti-corupție” pe care Ucraina – aflată actualmente în mijlocul unui uriaș scandal de corupție la nivel înalt – ar trebui să le adopte; „dacă Kievul face un pas înapoi în lupta împotriva corupției”, zice Euronews, „plățile vor fi suspendate”.

Toate astea sugerează ferm că împrumutul nu va fi recuperat niciodată; Euronews întreabă: „Și-atunci, împrumutul va fi prelungit la infinit?” și răspunde: „Pare improbabil. La un moment dat, în viitor, UE va trebui să tranșeze soarta acestor 90 de miliarde pentru a înceta să mai plătească dobânzi. Cel mai probabil va face asta prin bugetul UE, care va funcționa ca ultim garant pentru a-i asigura pe investitori că-și recuperează banii.”

Politico, pe de altă parte, sugerează că UE ar putea repune în discuție utilizarea activelor rusești imobilizate. Cum împrumutul de 90 de miliarde nu se anunță suficient pentru nevoile Ucrainei în anii 2026-2027, problema finanțării va reveni curând pe tapet (probabil în 2026-2027) când, potrivit Politico, nu este exclus ca liderii europeni să încerce din nou să se prevaleze de activele imobilizate ale Rusiei.

Sursele în text.