Cum se omoară o economie

Brussels Signal ne informează că, în estimarea Băncii Naționale a Belgiei, industriile europene mari consumatoare de energie „mor”, practic, întrucât creșterea prețurilor la energie, afluxul de bunuri ieftine din China și efectele secundare ale politicilor climatice fac supraviețuirea tot mai dificilă.

„În sectorul cu un consum intensiv de energie… în esență, ceea ce aud este că această parte a industriei moare în Europa, în contextul politicilor actuale”, a declarat Pierre Wunsch, guvernatorul băncii centrale belgiene, în cadrul unei intervenții susținute la Institutul Bruegel din Bruxelles.

Politicile industriale și energetice actuale ale Europei creează un sistem eterogen și nesănătos de sprijin pentru companii, a afirmat el. Guvernele pot subvenționa energia electrică pentru anumiți consumatori industriali, însă sistemul este haotic și inegal. Unele sectoare beneficiază de facilități dacă se angajează să reducă emisiile, dar nu există o abordare unitară la nivelul întregului continent, a explicat Wunsch.

„Industria noastră se confruntă cu trei provocări: costuri ridicate pentru reducerea emisiilor, costuri relativ mari ale energiei și supracapacitatea de producție a Chinei”, a spus Wunsch, adăugând că energia electrică „verde” nu va rezolva complet problemele, iar gazele naturale mai ieftine – dacă vor exista în următorii 5-10 ani – ar putea oferi doar o ușurare temporară.

Declarațiile lui Wunsch survin pe fondul declinului tot mai pronunțat al industriilor europene, forțate să concureze cu produse realizate în China, SUA și alte regiuni, unde energia este mai ieftină și activitatea industrială nu este sufocată de excesul de restricții „verzi” și birocrație existente în Europa.

Confruntate cu problemele structurale din Europa – costurile ridicate ale energiei, obligațiile climatice și concurența globală – industriile mari consumatoare de energie se mută în alte părți ale lumii, unde, desigur, produc aceleași emisii.

Asta înseamnă că, dacă alte regiuni ale lumii nu adoptă și ele politicile restrictive ale UE (și nu dau semne că au intenția să o facă) înseamnă că problema climatică rămâne aceeași, iar singura care are de pierdut este Europa. SUA, în particular, care nu a adoptat politicile climatice „ambițioase” ale UE, a devenit o alternativă extrem de atractivă pentru companiile europene.

„Dacă alții nu își fac partea, noi nu ne vom sacrifica industria – doar pentru ca aceasta să se mute în restul lumii și, așa cum știți, să continue să genereze emisii”, a spus Wunsch, adăugând că rezolvarea impasului creat pentru industriile europene necesită „politici deliberate, pe termen lung”.

Comentariile guvernatorului Wunsch vin într-un moment în care, așa cum raportează Brussels Signal într-o altă relatare, Banca Națională a Belgiei a anunțat că aproape 30% din instalațiile industriale din Belgia sunt în nelucrare de câteva luni. Capacitatea de producție a sectorului manufacturier a scăzut la cel mai jos nivel de la covid încoace și aproape fără precedent din anii 1980, de când banca monitorizează sectorul.

Federația Agoria, care reunește companii din sectoarele metalurgic și tehnologic, a declarat că, după patru ani în care gradul de utilizare a capacității în acest sector a rămas sub 80%, stagnarea prelungită va duce la noi concedieri colective – după ce sectorul tehnologic belgian a redus 20.000 de locuri de muncă numai în ultimii trei ani.

„În sectorul nostru, ne confruntăm de patru ani cu un grad de utilizare a capacității sub 80%. Este o situație fără precedent”, a declarat Patrick Slaets, economist-șef al Agoria. „Cauza este lipsa cererii. Investițiile sunt insuficiente – din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor, generate de inflație – iar costurile energiei sunt excesiv de mari, pe fondul situației geopolitice”, a explicat Slaets, adăugând că producătorii mari consumatori de energie au fost cei mai afectați de acest șoc.

Agoria nu este unica organizație industrială care emite semnale de alarmă; alte federații sectoriale au solicitat factorilor de decizie politică adoptarea unor măsuri urgente de reducere a costurilor și de relaxare a reglementărilor.

Potrivit firmei de consultanță Roland Berger, capacitatea de producție chimică la nivel european a scăzut cu 9% în perioada 2022–2025, iar capacitatea rămasă este utilizată în proporție de 69–70%. Gert Verreth, purtător de cuvânt al federației industriei chimice Essenscia, a declarat că actuala criză, mult mai gravă decât cea anterioară, se datorează costurilor ridicate ale energiei și birocrației. Factorii politici europeni, a spus Verreth, acționează prea lent.

Sigur că Belgia nu este singura țară membră UE afectată. Deutsche Welle discută noul proiect al companiei Audi în SUA: un plan de investiții de 4 miliarde de dolari pentru construirea unei uzine care va crea circa 4.500 de locuri de muncă.

Producătorul auto german a anunțat că lucrările de construcție vor începe anul viitor, iar producția anuală, estimată la până la 200.000 de vehicule, ar urma să demareze la începutul anilor 2030.

BMW, Mercedes-Benz și Volkswagen (compania-mamă a Audi și al doilea cel mai mare producător auto din lume) au emis, toate, avertismente privind scăderea profitului în ultimele luni și au anunțat măsuri majore de reducere a costurilor. VW se pregătește să elimine până la 100.000 de locuri de muncă până în 2030, în timp ce fabrica Audi din Neckarsulm, care are aproximativ 15.000 de angajați, se numără printre cele patru unități de producție care riscă să fie închise.

Proiectul Audi a fost aspru criticat în Germania, având în vedere presiunile severe cu care se confruntă producătorii auto germani și faptul că noua investiție în SUA ar putea duce la pierderea altor locuri de muncă pe plan intern.

O mare parte a criticilor s-a concentrat, însă, potrivit Deutsche Welle, pe faptul că proiectul de dezvoltare al firmei Audi vine în sprijinul electoral al președintelui Trump, care a menționat recent noua uzină ca pe o victorie a administrației sale, centrată pe revitalizarea industriei americane.

Isabel Cademartori, purtătoarea de cuvânt pentru politica de transport a Partidului Social-Democrat (SPD) a descris gestul președintelui companiei Audi, Gernot Döllner, de a se prezenta la un miting electoral al președintelui Trump drept un sprijin acordat unui „autocrat” care poartă un război comercial împotriva Germaniei: „Este o rușine, mai ales dacă ne gândim la istoria Grupului Volkswagen”, a declarat Cademartori, făcând referire la legăturile companiei cu partidul nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (și, deci, asociindu-l implicit pe Trump cu Hitler).

Christiane Benner, președinta puternicului sindicat IG Metall, a calificat prezența lui Döllner la miting drept „extrem de jenantă, inacceptabilă din punct de vedere politic și nedemnă de această companie”.

Daniela Cavallo, șefa comitetului de întreprindere de la VW, a mers și mai departe, afirmând că Döllner s-a lăsat transformat „într-o marionetă în spectacolul de propagandă [al lui Trump]”. Cavallo a menționat, totuși, că noua uzină Audi din SUA ar putea fi justificată din perspectivă comercială, întrucât VW trebuie să-și majoreze cota de piață în acea regiune.

Analiștii Deutsche Welle se întreabă dacă nu cumva investiția Audi în SUA îl va ajuta pe Trump la alegerile congresionale din noiembrie. Faptul că anunțul a fost făcut în Georgia, – „un stat-cheie în bătălia electorală – este considerat o mișcare strategică menită să sporească șansele candidaților republicani locali”.

Comentarii care nu fac decât să ilustreze tocmai abordarea politico-ideologică a economiei care a condus la șocantul declin al Europei.

Sursele în text.