„«Este ceva demonic», i-a spus Devon Woods de la Office of the Director of National Intelligence (ODNI) lui Luis Elizondo. Vorbim aici, totuși, de fenomenul OZN din perspectiva unui studiu desfășurat de Pentagon! «Nu avem niciun motiv să cercetăm așa ceva. Știm deja ce sunt [aceste entități] și de unde vin. Sunt marii înșelători. Demoni.» (Elizondo, 2024, p. 85)
Demoni și [OZN-uri] la Pentagon?! Pe bune? Este iminentă o apocalipsă [OZN] la Pentagon?!”
Ted Peters, Public Theology, 13 ianuarie 2025
Îmi încep incursiunea în bolgiile superinteligențelor care ne amenință cu cele care vin, zice-se, din spațiu: „fenomenul OZN”. Profit și eu de faptul că, în momentul de față, nu mai ești nebun de legat dacă vorbești despre asta: subiectul se discută la nivel oficial.
Generația noastră are, pare-se, parte de „Marea Dezvăluire”, așteptată de mulți cu ardoare timp de decenii. Asta deși ufologi dintre cei mai serioși exprimă mari rezerve că această dezvăluire va fi una reală și va aduce ceva bun omenirii. Istoricul Richard Dolan (autor al volumelor „UFO and the National Security State”) a scris o carte despre potențialele consecințe ale devoalării („A.D. After Disclosure: When the Government Finally Reveals the Truth about Alien Contact”) și lucrurile nu arată prea roz.
„Marea Dezvăluire”
Pe scurt spus, acum câțiva ani, după ce fenomenul OZN a fost însoțit timp de decenii de ștampila de supremă „teorie a conspirației”, puterile zilei au decis, deodată, să scoată din umbră acest straniu subiect și să-l expună la lumina presei mainstream, a declarațiilor oficiale și a audierilor congresionale.
Din ce motiv au făcut asta, nu putem decât să speculăm. Ideea că aparatul militar și de informații și guvernele, în general, au devenit, brusc, conștiente pentru întâiași dată – abia undeva pe la anul 2017 – de existența fenomenului care, de decenii, le bântuie bazele militare, mai ales cele nucleare, le „răpește” cetățenii și bagă omenirii în cap că se trage din extratereștri, pare ridicolă.
Până și acel filmuleț cu misterioasele „Tic-Tac” surprinse de aparatul radar al avioanelor militare – video care a făcut vogă în 2017 grație „dezvăluirilor” din New York Times, lansând epoca „OZN-urilor oficiale” – exista, pare-se, prin colțurile mai umbroase ale Internetului de un deceniu și mai bine (fiind legat de un incident care a avut loc în 2004).
De asemenea, necredibilă pare și ideea că „Marea Dezvăluire” are loc la presiunea publicului – asta după șapte-opt decenii de obfuscare și ostracizare a temei (unde mai pui că toate aceste devoalări se petrec, azi, într-o perioadă în care puterile zilei sunt tot mai puțin receptive la voința populară, chiar atunci când aceasta este exprimată prin vot).
Pentru cine se îndoiește că domeniul ufologiei a fost infiltrat, subminat și profund manipulat chiar și în ultimii ani, imediat înainte de expunerea oficială: puteți face o comparație între conferințele Secret Space Program din 2014 și 2015 (cu prezențe precum Richard Dolan, Catherine Austin Fitts, Joseph P. Farrell, Richard Hoagland, Linda Moulton Howe, Paul Laviolette) și cele ce-au urmat, cu de-alde David Wilcock, Corey Good, cu ale lui „găini albastre” spațiale, și tot soiul de alți „whistleblowers” țăcăniți (a existat chiar și o petiție care cerea History Channel să nu mai compromită ufologia difuzând stupizenii).
Una dintre speculațiile „conspiraționiste” cele mai răspândite privind „Marea Dezvăluire” este că ni se pregătește o „invazie extraterestră” înscenată – „the ultimate false flag”. Nu este o teorie fără propria ei istorie în ufologie.
Citam undeva avertismentul lui Wernher von Braun, fostul nazist ajuns director la NASA, mesaj transmis nouă prin asistenta lui, Dr. Carol Rosin, că, pentru a înarma spațiul și a insufla publicului frica teribilă care să-l facă să accepte un control absolut, ultima carte care se va juca va fi „cartea extratereștrilor”. „Și totul va fi o minciună”.
Unul dintre comentatorii cei mai respectați în ufologie, Nick Pope, (el însuși angajat al ministerului britanic al apărării într-un proiect pentru cercetarea acestui fenomen, pe la începutul anilor nouăzeci), comenta recent cu privire la această teorie (asociată adesea unui presupus „Proiect Blue Beam”):
„Simplu spus, Proiectul Blue Beam este ideea că, printr-o combinație de proiecții holografice, tehnologii de la Hollywood și efecte speciale, guvernul – sau, nu știu, deep state – prin manipulare, va crea un fals scenariu… în esență, o invazie extraterestră sau o A Doua Venire falsă… ca să manipuleze populațiile și să impună Noua Ordine Mondială.
Eu, sincer, nu cred asta, dar adevărul evident este că toate lucrurile astea există, componentele separate există: există proiecție holografică, deși nu știm cât de bine funcționează, pentru că, în mare parte, este o tehnologie clasificată… știm, desigur, că guvernele manipulează informația. Am văzut asta la Covid, de exemplu, când întregi populații au fost manipulate prin frică. Pentru că, da, frica este cheia.”
Fenomenul OZN – tehnologii extraterestre care amenință omenirea
Indiferent, însă, de motiv, cert este că subiectul este, azi, discutat oficial și că ancheta congresională din SUA tinde spre concluzia că fenomenul OZN este de proveniență extraterestră, este tehnologic, cu potențial militar, și reprezintă o amenințare majoră la adresa securității (americane și globale).
Această concluzie este împinsă insistent de persoane precum David Grusch, Christopher Mellon și Luis Elizondo – martori-vedetă ai audierilor la Congresul american, pe care, însă, ufologi vechi și serioși îi suspectează de manipulare, mai ales din motivul că ei îșiși fac sau au făcut parte din aparatul militar și de informații care a maltratat domeniul timp de decenii.
Dacă aceasta va fi concluzia adoptată oficial, ne putem aștepta la o escaladare a înarmării, inclusiv înarmarea spațiului. Ne amintim de faimoasa „Forță Spațială” anunțată de președintele Trump la primul lui mandat, în 2018, și înființată, cu un buget inițial de 738 de miliarde de doari, în 2019. O coincidență remarcabilă: exact în momentul în care subiectul OZN era lansat public, la cel mai înalt nivel oficial, se anunța și un program de înarmare spațială.
(În paranteză fie spus, inițiativa se bazează, în parte, pe sistemul defensiv cu rachete balistice, supranumit, în glumă, „Star Wars”, pe care îl propunea, în anii optzeci, președintele Reagan, și el foarte preocupat de amenințarea extraterestră – despre care a vorbit într-o intervenție la ONU, dar și cu omologul lui rus, Mihail Gorbaciov).
Așa cum remarcabil este și faptul că, astăzi, în timp ce Congresul american investighează tehnologii extraterestre care amenință omenirea, președintele Trump vorbește despre „Golden Dome” (un sistem defensiv cu o componentă spațială majoră), iar omenirea, în general, trece printr-o transformare tehnologică a arsenalelor militare cum nu s-a mai văzut, probabil, de la inventarea prafului de pușcă sau de la înlocuirea cavaleriei ușoare cu tancuri.
Iar, în centrul acestei uriașe evoluții pe plan militar-tehnologic, stă, evident, IA – că vorbim de drone, că vorbim de sisteme de recunoaștere sau supraveghere, că vorbim de arme de precizie, că vorbim de război cibernetic, hibrid sau mai știu eu de ce fel.
Pentagonul și-a creat chiar și un „Detașament IA”, iar cele mai grase contracte în domeniul militar le obțin, zilele astea, companii IA precum Palantir și Anduril. Dau exemplele americane pentru că sunt mai ușor de urmărit în presă; sunt sigură că și Rusia, și China dezvoltă proiecte similare (ele mai apar, din când în când, pe la știri), dar nu cunosc limbile rusă sau chineză ca să pot verifica sursele.
Adăugăm la dimensiunea marțială faptul că aceste noi tehnologii vizează, în același timp, controlul tot mai strict al populației și o restructurare a societății la nivel planetar cu aer tot mai accentuat de cazarmă: o nouă eugenie prin biotehnologie; controlul „sănătății publice” prin aparate la purtător; controlul deplasărilor în lumea reală, dar și al „navigării pe Internet”, prin identificare facială și alte metode biometrice; „identitatea digitală”; „moneda digitală”; și o accelerare a dezvoltării IA care a juns deja să necesite restricții la consumul de apă și energie electrică.
Pe acest fond, se naște în mod legitim întrebarea: este IA, oare, răspunsul omenirii la amenințarea extraterestră? Acesta să fie sensul dezvoltărilor pe care le vedem – un adevăr care nu este comunicat cu subiect și predicat populației pentru a nu cauza teroare și panică?
Sau, invers, este o pretinsă amenințare extraterestră pretextul pentru restructurarea vieții pe pământ – transformarea lumii noastre, cum spunea Catherine Austin Fitts, într-un „lagăr digital” din care, spre deosebire de tiraniile anterioare, nu vom mai putea scăpa niciodată?
Fenomenul OZN ca fenomen „psihic”, „paranormal” sau „spiritual”
Sigur că nu pot ști eu răspunsul la întrebările de mai sus. Dar mai este un aspect fără de care discuția despre fenomenul OZN nu este completă: se știe că acest fenomen, chiar și atunci când este perceput de la distanță, produce efecte psihologice asupra observatorului, adesea foarte profunde; oamenii pierd noțiunea timpului, suferă de paralizie, levitează, sunt pătrunși de emoții similare celor produse în prezența numinosului. Jurnalistul de investigație Daniel Liszt, care studiază de mulți ani fenomenul, numește acest efect „apotheum”.
Este motivul pentru care acest fenomen a fost cercetat nu doar de militari, fizicieni, ingineri și tehnicieni, ci și de psihologi, psihiatri, ezoteriști și teologi, de etnologi, de istorici ai religiilor, iar mulți cercetători au făcut legătura între OZN-uri/„extratereștri” și diverse fenomene și entități supranaturale cu care oamenii au intrat în contact de-a lungul mileniilor.
În contextul ieșirii la rampa oficială a subiectului, am asistat, în ultimii ani, și la o răspândire a teoriilor privind natura paranormală, supranaturală ori spirituală a fenomenului – oarecum în contrapunct cu teoriile „tehnologice”.
Pentru exemplificare, cunoscutul jurnalist Tucker Carlson a declarat, în aprilie 2024, la podcastul lui Joe Rogan, că „extratereștrii” sunt „ființe spirituale” , și încă dintre cele malefice – lucru care, spune el, ar trebui să fie evident din modul în care se manifestă fenomenul: ca „supranatural”, situat în afara fizicii pe care o cunoaștem, și vătămător (chiar letal) pentru oameni.
Motivul pentru care acest lucru nu este făcut public, deși el este cunoscut de decenii, spune Carlson, este, cel puțin în parte, că asta ar produce mari tulburări sociale și ar expune faptul că guvernul și armata nu-și pot apăra, de fapt, cetățenii. Mai important este, însă, spune el, faptul că guvernul american întreține o relație cu aceste entități și ascunde acest lucru cetățenilor. Iată aici fragmentul comentat:
Alt exemplu: în iunie 2024, un grup de cercetători de la Universitatea Harvard a publicat un raport intitulat „The Cryptoterrestrial Hypothesis: A Case for Scientific Openness to a Concealed Earthly Explanation for Unidentified Anomalous Phenomena”.
Pe scurt, harvardienii zic că, pe lângă ipotezele dominante azi în ufologie (tehnologie de origine terestră și, respectiv, tehnologie și creaturi de origine extraterestră) ar mai fi, totuși, o ipoteză teoretică („probabil falsă, dar demnă de o analiză științifică”), și anume aceea a „ultratereștrilor” (categorie introdusă acum decenii de John Keel), din care ar face parte și „criptotereștrii”.
Care „criptotereștri” ar fi inteligențe non-umane care trăiesc, în secret, pe Pământ (în subteran) și/sau în împrejurimile acestuia (cum ar fi pe Lună). Dintre „criptotereștri” ar face parte, potrivit cercetătorilor de la Harvard, și „îngerii” – inclusiv cei căzuți, se înțelege.
În fine, un al treilea exemplu: Mark Christopher Lee, autor al mai multor documentare pe teme ufologice, a lansat, în 2023, un material intitulat „God vs. UFOs”, în care adună opiniile mai multor cercetători, din diverse domenii (fizicieni, demonologi, teologi, psihologi etc.) cu privire la ipoteza „demonică”:
Materialul surprinde foarte bine două abordări populare ale fenomenului. Pe de o parte, avem abordarea că omenirea conviețuiește dintotdeauna cu ființe spirituale, definite diferit în diversele religii și culturi, dar care, în esență, reprezintă forțe supranaturale benefice sau malefice care au un rol ontologic pentru specia noastră și fondator pentru civilizația umană.
Așa cum sugerează și Tucker Carlson, aceste entități au fost descrise timp de milenii în limbajul religiei, dar, în ultimul secol – secol și jumătate, pe fondul avansului tehnologic, al declinului credinței religioase și al secularismului marcat, mai ales în Occident, a intervenit o schimbare majoră de percepție: oamenii descriu acum fenomenul ca „extraterestru” și „tehnologic”, mai degrabă decât spiritual sau supranatural.
Pe de altă parte, există foarte populara abordare contemporană contrară – promovată masiv de programele televizate privind „extratereștrii antici” – care susține că strămoșii noștri vedeau pe cer aceleași tehnologii extraterestre pe care le vedem și noi astăzi, dar, neavând jargonul necesar pentru a le descrie ca atare, foloseau metafore și un limbaj religios – inventând, astfel, zei, îngeri, demoni.
Teoria demonică la vârfurile Pentagonului…
Faptul că Tucker Carlson și niște cercetători, fie ei și de la Harvard, spun că fenomenul OZN ar putea fi demonic e una; s-o spună, însă, oameni importanți din Pentagon complică lucrurile.
Printre martorii principali ai procedurilor americane (conduse de o doamnă deputat pe care o cheamă, totuși, Ana Paulina Luna – că nu mai avem loc de atâtea sincronicități) se numără, după cum menționam mai sus, și numitul Luis Elizondo, care a lucrat/lucrează la Pentagon/CIA în proiecte privind fenomenul OZN.
Potrivit lui Elizondo, înalți oficiali de la Pentagon au încercat să oprească proiectul de cercetare a fenomenului OZN fiind convinși că, de fapt, nu e vorba câtuși de puțin despre „extratereștri” și aparatele lor neidentificate, ci despre – direct – demoni.
Elizondo a relatat chestiunea în volumul lui, „Imminent. Inside the Pentagon’s Hunt for UFOs”, publicat în 2024 (vezi motto); cartea se numește „iminent” pentru că, desigur, invazia inteligențelor extraterestre este iminentă, iar noi, oamenii – sau, cel puțin, americanii – trebuie neapărat să ne înarmăm până în stele.
Între timp, alte voci s-au făcut ecoul spuselor lui Elizondo. Ron James, director la MUFON (una dintre cele mai vechi și mai mari asociații de cercetare a fenomenului OZN) și autor al mai multor documentare pe subiect, a confirmat, într-un interviu, povestea lui Elizondo (subliniind că, la fel ca Elizondo, el nu crede în demoni).
În general, informația a fost prezentată ca o bizarerie, iar cele mai multe reacții s-au aliniat în direcția: cum este posibil să existe asemenea fundamentaliști creștini la conducerea celei mai puternice armate din lume?!
Trebuie menționat că Pentagonul nu a admis oficial mai nimic din ce susțin „denunțătorii”. Într-un raport din martie 2024, Pentagonul declară că „marea majoritate” a fenomenelor observate sunt fenomene explicabile și că „nu există nicio probă că [zisele OZN-uri] ar reprezenta o tehnologie extraterestră”.
Ceea ce, pentru cititorul mai încăpățânat, va însemna, firește, că nu toate fenomenele observate sunt explicabile și identificate, iar cele neidentificate ar putea fi de alte origini decât extraterestre, de exemplu, interdimensionale.
… și ale aparatului militar britanic
Trecând oceanul către Europa: același Nick Pope citat mai sus, care este și autorul mai multor volume pe subiectul OZN (inclusiv unul despre așa-zisul „Roswell britanic”, incidentul de la Rendelsham Forest, care a avut loc a doua zi de Crăciun, în 1980) a povestit și el o chestiune similară.
Pe fondul devoalărilor din Statele Unite, Pope a declarat, într-un interviu acordat revistei Metro, că lordul Hill-Norton, care era șeful statului major al apărării Marii Britanii în acea perioadă (undeva între 1991 și 1994), era convins că fenomenul OZN este demonic. Pope comentează:
„Teoria pare să fie că, dacă OZN-urile sunt un fel de manifestare demonică, a intra în contact hrănește demonii, le dă energie, motiv pentru care acest lucru trebuie evitat.”
Pope relatează că Hill-Norton intrase sub influența unui „preot controversat”, Paul Inglesby, faimos, printre altele, și pentru a fi încercat, la un moment dat, s-o împiedice pe regină să vizioneze filmul lui Steven Spielberg, Întâlnire de gradul trei, convins că era un complot satanic menit să-i controleze femeii pardon reginei mintea.
În fine; cert este că lordul Hill-Norton a coordonat o inițiativă de studiere a fenomenului OZN, finalizată cu un faimos raport, intitulat „UFO Concern” (1996), în care, declarând că face parte din „grupul de studiu OZN al Camerei Lorzilor”, Hill-Norton sublinia:
„S-a sugerat că influența subiectivă a OZN-urilor este, în esență, o chestiune religioasă, pentru că orice tip de contact la nivel personal are, adesea, un soi de dimensiune religioasă, spirituală. Există, desigur, în aproape toate cazurile, și un anumit nivel de contact fizic, dar foarte adesea experiențele acestea sunt în mod clar antitetice credințelor creștine ortodoxe. Și nu doar atât; cei care trec prin aceste experiențe cad adesea pradă unui tip de manipulare spirituală, care necesită atenția urgentă a autorităților religioase.”
Revenind la Nick Pope, el spune că, deși nu este de acord, personal, cu interpretarea „demonică”:
„E clar că nu trebuie să ne raliem niciodată unui singur punct de vedere.
Deși ipoteza extraterestră este cel mai adânc înfiptă în conștiința oamenilor, realitatea, sincer vorbind, este că asta nu este decât una dintre mai multele teorii concurente: călătorii interdimensionale, călători din viitor, demoni.
Unul dintre cele mai interesante lucruri care s-a spus în raportul preliminar din 25 iunie 2021, publicat de biroul Directorului Serviciilor Naționale de Informații, este tocmai acela că, cel mai probabil, nu există o singură soluție clară la acest mister. Este posibil să fie vorba de mai multe lucruri diferite care au loc în paralel. Ceea ce este foarte posibil.
Și, oricât de nebunesc ar suna… există o facțiune, mai ales în guvernul american, dar am întâlnit asta și în Marea Britanie, care crede că OZN-urile sunt un fenomen demonic...”
„Elita Collins”
Bun. Lucrurile s-ar putea opri aici – niște indivizi mai ciudați din Pentagon și din statul major britanic au crezut, la un moment dat (sau cred, astăzi) că OZN-urile sunt o manifestare demonică, pe fondul credințelor lor religioase. „Misticisme extremiste”, vorba unora.
Numai că povestea asta este mult mai veche, mai lungă și mai complexă. Ea a fost relatată de cercetătorul britanic Nick Redfern, un veteran al domeniului, în cartea lui, „Final Events – and the Secret Government Group on Demonic UFOs and the Afterlife”, publicată în 2010.
Pe parcursul a patru ani de cercetări, Redfern a reușit să intre în contact cu membri ai unui grup supranumit „Elita Collins”, format din înalți funcționari guvernamentali și ofițeri din serviciile militare și de informații americane, oameni convinși începând din anii cincizeci – cu probe, spun ei – că fenomenul OZN este un fenomen demonic.
Iar concluziile lor sunt numai bune de un scenariu horror. Voi reveni la povestea „Elitei Collins” în Partea a III-a.
