Dependență riscantă

Într-o scurtă analiză publicată zilele trecute, The Guardian avertizează că „Țările europene depind acum de transporturile de gaz natural lichefiat (LNG) din SUA, ceea ce, pe fondul tensiunilor recente, creează un risc de creștere a prețurilor”.
Un studiu recent al Institutului Clingendael din Haga, în colaborare cu Institutul Ecologic de la Berlin și Institutul Norvegian de Afaceri Internaționale, a ajuns la concluzia că „UE și Marea Britanie au schimbat dependența de gasul rusesc cu dependența de cel american”, cu consecința că „Trump controlează acum tot mai mult, cu o mână de fier, alimentarea cu energie” a Europei.
Dependență deloc de bun augur, spune studiul, în condițiile în care „Trump se îndreaptă tot mai explicit spre o abordare dictată de interes, protecționistă și încărcată ideologic”, anunțând, în „controversatul document de strategie de securitate națională” din decembrie trecut că SUA urmărește să obțină dominația în sectorul energetic, care „permite [SUA] să-și proiecteze puterea – unde și când este necesar”.
Potrivit datelor, importurile de LNG american în Zona Economică Europeană (EEA – care cuprinde statele membre UE, Islanda, Lichtenstein și Norvegia) au crescut cu 61% în 2025. Nivelul actual de importuri este mai mare cu 485% comparativ cu anul 2019, gazul american reprezentând acum 59% din importurile de gaz ale Uniunii Europene.
În 2019, gazul rusesc reprezenta 60% din importurile de gaz ale EEA; în 2025, procentul a scăzut la numai 8%.
Situația nu e mai bună în Marea Britanie, unde 68% din importurile de gaz vin din SUA.
Profesorul Kacper Szulecki de la Institutul Norvegian de Afaceri Internaționale, unul dintre autorii studiului, a declarat că: „Trebuie să luăm act acum de noua realitate a dominației energetice a Americii lui Donald Trump și să privim importurile Europei cu mai mare precauție. Strategia de securitate națională a SUA din 2025 prezintă explicit exporturile de energie ca o modalitate de proiectare a puterii. SUA a mai încercat această abordare și în anii optzeci, sub președintele Ronald Reagan, încercând să-și convingă partenerii europeni să nu mai cumpere gaz de la URSS. Dar, la vreme aceea, nu exista tehnologia de lichefiere a gazului natural, așa că Europa nu avea alternativă la conductele de gaz rusești.”
Pe fondul recentelor tensiuni dintre UE și SUA, această nouă dependență energetică a Europei poate veni cu costuri majore. „În momentul de față, rezervele de gaz ale UE sunt la un nivel extrem de redus, cel mai mic nivel de mulți ani încoace și mult mai mic decât era la începutul războiului din Ucraina. Cu o iarnă grea și aceste tensiuni cu SUA, care duc la noi creșteri ale prețurilor și reducerea rezervelor, s-ar putea să asistăm la o criză energetică dramatică în lunile următoare”, a spus Szulecki.
Sursa în text.