Discuții confidențiale

Clash Report comentează recenta întrevedere dintre ministrul german de externe, Johann Wadephul, și omologul lui rus, Serghei Lavrov, întrevedere care a avut loc la New York, în marja Adunării Generale ONU, fără prezența presei. Aceasta este prima întâlnire bilaterală la acest nivel din 2022 încoace și a durat aproximativ 20 de minute.

La revenirea în Germania, Wadephul a fost criticat pentru acest contact direct, care, în opinia criticilor, ar fi dat Rusiei ocazia să „ridiculizeze Berlinul, fără a-i oferi nimic în sensul încetării războiului din Ucraina”.

Doi dintre comentatorii evenimentului – Roderich Kieswetter, expert de politică externă al partidului cancelarului Merz, CDU, și consilierul politic Nico Lange – au criticat mai ales faptul că Moscova a minimalizat întrunirea și a susținut că ea ar fi avut loc la cererea Germaniei. Kieswetter a declarat pentru Politico: „În esență, Lavrov nu a făcut nici măcar o singură concesie, dar l-a tratat de sus pe ministrul nostru și după aceea l-a făcut să pară ridicol”.

La rândul lui, Lange a subliniat că numai aranjamentele diplomatice au permis Moscovei să susțină că întâlnirea ar fi avut loc la solicitarea Berlinului. Lavrov a declarat că Germania ceruse întâlnirea în ultimul moment, cu o zi înainte.

Dar AFP sugerează că nu a fost așa; de fapt, Lavrov și-a manifestat primul disponibilitatea pentru întrevedere, prin terți, iar delegația germană doar a răspuns pozitiv. Ceea ce, a comentat lange pentru Die Welt TV, ar fi o „tactică rusească”. Wadephul a vrut doar să demonstreze disponibilitatea Germaniei, dar, „participând la misiunea rusă a întărit această impresie” (că inițiativa i-ar fi aparținut).

Trecând de aceste delicate aspecte prealabile și ajungând la fondul celor 20 de minute de discuții: după întâlnire, Lavrov a declarat că nu a auzit nimic diferit de pozițiile deja familiare ale Berlinului, motiv pentru care i-ar fi spus lui Wadephul: „Puteați să mă sunați și să-mi spuneți «Citiți-mi declarația»”.

Surse din delegația germană spun că Wadephul a îndemnat Rusia la dezescaladare și la asumarea serioasă a încetării războiului, avertizând că atacurile hibride nu vor face decât să agraveze relațiile bilaterale, fără, însă, a slăbi sprijinul Germaniei pentru Ucraina. Ceea ce, trebuie spus, sună, într-adevăr, foarte familiar.

Recunoscând că discuțiile nu au produs niciun rezultat pozitiv, Wadephul și-a apărat decizia de a se întâlni cu Lavrov: „Nu trebuie să negociezi cu prieteni; trebuie să negociezi cu oponenți”, a declarat el pentru ARD. Wadephul a explicat că mai mulți miniștri de externe europeni au încurajat contactul direct, susținând că Europa nu ar trebui să lase negocierile numai pe seama Statelor Unite și Rusiei.

În paralel, o relatare France-Soir sugerează existența altor posibile negocieri ruso-germane; publicația comentează declarația făcută de „emisarul lui Vladimir Putin pe teme de economie”, Kirill Dmitriev, potrivit cu care „Germania și Rusia ar putea redeschide împreună gazoductul Nord Stream”.

„Deși o astfel de declarație”, continuă France-Soir, „pare puțin probabil să se concretizeze sub actualul guvern german, Moscova susține că gazoductul ar putea fi repus în funcțiune în câteva luni, mizând pe o victorie a partidului AfD. Se preconizează că acest partid, devenit principala forță de opoziție din Germania, va purta discuții în curând și pledează deschis pentru repornirea gazoductului, pe fondul unei crize energetice accentuate de războiul din Iran.”

La sfârșitul lunii septembrie 2022, explozii subacvatice au avariat trei dintre cele patru conducte care alcătuiau sistemele Nord Stream 1 și 2 din Marea Baltică. În timp ce Nord Stream 1 fusese utilizată pentru transportul gazului rusesc către Germania, Nord Stream 2, deși finalizată, nu deținea autorizație de funcționare și nu intrase niciodată în exploatare.

Cu privire la sabotarea Nord Stream 1, după multe luni de acuzații reciproce și anchete desfășurate de mai multe țări, doar investigația germană mai este în curs. În această vară, autoritățile judiciare au pus sub acuzare un cetățean ucrainean, suspectat că ar fi coordonat operațiunea, și au arestat un al doilea suspect, tot ucrainean, care urmează să fie extrădat din Croația.

Cu privire la Nord Stream 2, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania va face „tot ce îi stă în putință” pentru a împiedica intrarea în funcțiune a conductei. Poziția lui Merz este susținută și de Partidul Verzilor, care a declarat, printr-un reprezentant, că „Germania nu poate deveni din nou dependentă de Rusia… Nu putem repeta greșelile crizei energetice… Ne-a costat 50 de miliarde de euro. Nu ne putem dori să revenim la acea situație. Ar fi o trădare. Putin exploatează AfD în propriul interes”.

Același Kiesewetter de la CDU a acuzat Rusia că „folosește energia – mai exact, gazoductul Nord Stream – ca armă hibridă în scopuri militare”. Și din punctul lui de vedere, AfD „ar lua partea Rusiei”, fiind „pregătit să trădeze atât Ucraina, cât și Germania”. Redeschiderea Nord Stream ar fi, potrivit deputatului german, un „dezastru pentru securitatea europeană” care ar „izola Germania”.

Totodată, potrivit France-Soir, „un astfel de scenariu întâmpină opoziția unor țări vecine, precum Polonia”.

Subiectul capătă amploare pe fondul creșterii prețului gazelor în întreaga Europă (o creștere de 150% într-un singur an, potrivit Reuters).

AfD, pe de altă parte, pledează pentru reluarea achizițiilor de gaze rusești și, potrivit Reuters, anunță o întrevedere cu Kirill Dmitriev pe acest subiect în 2027. Întâlnirea nu va avea loc, însă, spune Reuters, decât cu condiția încheierii prealabile a unui acord cadru de pace între Rusia și Ucraina.

În luna aprilie a anului trecut, AfD a solicitat Bundestagului să autorizeze punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2. În iunie, un oficial de rang înalt al partidului s-a întâlnit cu directorul general al Gazprom, Alexei Miller, la sediul grupului rus din Sankt Petersburg. Potrivit șefului Gazprom, livrările către Germania ar putea fi reluate din punct de vedere tehnic în doar trei luni, dacă s-ar ajunge la un acord cu Berlinul.

Fără a confirma că există discuții în curs, Kirill Dmitriev a confirmat că repunerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2 este o opțiune luată în calcul. „Toate acestea sunt adevărate. Împreună, vom redeschide Nord Stream. AfD este vocea poporului german care luptă pentru suveranitatea energetică, prosperitatea, pacea și cooperarea Germaniei”, a scris Kirill într-o postare pe platforma X, răspunzând unei postări prin care un alt lider AfD, Tino Chrupalla, propunea o anchetă internațională privind sabotarea gazoductelor Nord Stream și Nord Stream 2 și insista ca ambele conducte să fie reparate și redeschise.

Sursele în text.