Disidența „de gen”

C-Fam informează că Adunare Generală ONU este pe cale să finalizeze un nou tratat privind crimele împotriva umanității, printre care sunt este acum inclusă „persecuția de gen” (care deschide posibilitatea incriminării oponenților civili, politici sau religioși ai ideologiei de gen). De asemenea, tratatul ar putea include susținerea publică pentru legi restrictive privind avortul în sfera „avortului forțat”, calificat drept crimă împotriva umanității.

Proiectul de tratat urmează a fi dezbătut de statele membre și adoptat în 2028/2029.

În forma existentă, tratatul conține o definiție foarte deschisă a „genului”, considerat un „construct social” și incluzând „orientarea sexuală și identitatea de gen”.

Prevederea se citește împreună cu dispoziției politicii oficiale anunțate de procurorul Curții Penale Internaționale (International Criminal Court, ICC) în 2022, potrivit cu care infracțiunea de „persecuție de gen” include adoptarea de legi sau reglementări care, pornind de la „genul” indivizilor, le afectează „opțiunile reproductive și familiale, cu cine se pot căsători, dacă pot merge la școală, unde pot munci, cum se pot îmbrăca și dacă sunt lăsați, pur și simplu, să existe”.

În această lectură, opoziția la căsătoria între homosexuali, mame surogat, accesul persoanelor „transgender” în toalete sau competiții sportive precum și susținerea drepturilor parentale ori a spațiilor accesibile numai femeilor ar putea fi considerate infracțiuni.

Demonstrând că riscul nu este unul doar ipotetic, C-Fac citează exemplul deputatei finlandeze Päivi Räsänen, care, în martie 2026, a fost condamnată pentru „discurs de ură” în baza legii finlandeze privind „crimele împotriva umanității” pentru un pamflet publicat acum douăzeci de ani, în care susținea valorile de familie prevăzute în Biblie și critica homosexualitatea.

Definiția foarte largă a „genului” în noul tratat este susținută de țări „progresive” și combătută de treisprezece țări care insistă ca definiția să se refere la bărbați, femei și nimic altceva sau termenul de „gen” să fie eliminat cu totul și înlocuit cu „sex”.

În paralel, țările nordice, dar și Spania, Franța, Belgia, Australia, Columbia și Uruguay solicită introducerea în sfera crimelor împotriva umanității a unei noi categorii, larg denumită „violență sexuală și reproductivă”. Prevederile presupun existența unui drept fundamental la o educație sexuală cuprinzătoare, la autonomia sexuală a copiilor, dreptul la acces la avort și mijloace contraceptive fără consimțământul părinților.

Potrivit unei alte analize C-Fam „violența reproductivă” – termen inclus pentru prima dată într-o rezoluție a Consiliului pentru Drepturile Omului în vara acestui an, în aplauzele Federației Internaționale Planned Parenthood – acoperă nu doar avortul sau sterilizarea forțate și alte crime (care, de altfel, sunt deja pedepsite și nu necesită includerea unei noi categorii), ci și restricționarea avortului ori accesului la contracepție.

„Violența reproductivă” a fost definită, anul acesta, de un document United Nations Population Fund (UNFPA), ca „o formă de (violență de gen) împotriva femeilor și fetelor care compromite autonomia reproductivă, voința lliberă și autodeterminarea – adică abilitatea individului de a decide dacă, când, cum și în ce condiții să devină gravidă, să nască și să crească copiii… Asta include, fără a se limita la acestea, exploatarea, coerciția, forța sau abuzul fizice, sexuale, emoționale, psihosociale, economice, normative și simbolice exercitate în sânul relației, al familiei, al comunității, instituțiilor sau societății”.

Printre nou-propusele crime împotriva umanității ar fi și „crima de apartheid de gen”- o acuzația adusă Vaticanului pentru învățăturile privind complementaritatea bărbat-femeie. Tot o „relicvă a Romei” ar fi și ideea că avortul nu este un drept fundamental al omului, iar țările nordice, Uruguay și Ungaria au solicitat eliminarea acestei abordări din dispozițiile privind „sarcina forțată”.

Noul tratat, comentează C-Fam, intenționează să dea dreptului penal internațional o sferă de competență mult dincolo de limitele actuale ale ICC. Acest nou tratat vrea să guverneze sistemele naționale în domeniul dreptului penal pentru toate țările-parte, cu competență asupra oricărei crime împotriva umanității, oriunde ar fi ea comisă pe glob. Țările ar fi obligate să incrimineze toate faptele care sunt incluse de noul tratat în sfera „crimei împotriva umanității”.

SUA, care nu este membră ICC, nu a prezentat nicio opinie formală privind proiectul de tratat, dar este posibil ca, odată cu victoria democrată, SUA să susțină adoptarea tratatului (administrația Biden, alături de UE, au fost printre suporterii noii reglementări).

În aceeași sferă de preocupări, un alt raport C-Fam arată că Franța, Olanda și alte foste puteri coloniale presează pentru adoptarea unei rezoluții ONU care cere națiunile membre ONU să includă și pedepsească în legislația lor penală infracțiunea de „femicid” sau „crimă legată de gen” – care nu are legătură atât cu sexul victimei, cât are cu poziția ideologică a autorului infracțiunii. Refuzul de a efectua sau permite o întrerupere de sarcină solicitată de femeia gravidă ar face parte din „femicid”.

Sursele în text.