E3, E5, EU

Așa se întreabă Politico astăzi: Ce avem: Europa celor 3, Europa celor 5 sau UE? În legătură cu eventuale discuții cu Rusia apropo de războiul din Ucraina.

Summit-ul de ieri de la Bruxelles s-a terminat seara târziu, cu cântec, într-o ședință confidențială, la care liderii au participat fără consilieri și telefoane mobile. Totuși, câteva lucruri s-au aflat: chiar și în lipsa lui Viktor Orban, a cărui eliminare trebuie sărbătorită cu orice ocazie, din sânul Uniunii a lipsit armonia, „o notă discordantă neașteptată”.

Discuțiile despre dacă UE ar trebui sau nu să comunice cu Rusia și, dacă da, cum, durează de mai multe luni la Bruxelles. Unele țări ar dori să dea prioritate diplomației, altele, războiului. Chestiunea, spune Politico, „s-a urgentat acum, de când președintele SUA, Donald Trump, a încheiat o pace provizorie cu Iranul și a semnalat, la summit-ul G7 de săptămâna asta, din Franța, că își întoarce atenția înapoi la Ucraina”. Ceea ce, deducem, poate anunța o nouă rundă de negocieri SUA-Rusia la care UE să nu participe.

Condiții în care, potrivit declarațiilor a cinci oficiali, Pedro Loutrie, șeful de cabinet al președintelui Consiliului European, António Costa, a contactat oficiali de la Moscova de două ori în ultimele săptămâni. Un oficial UE a calificat acest lucru drept „foarte neprofesionist”, întrucât detaliile discuțiilor nu au fost comunicate oficial, ci au apărut în presă.

Echipa lui Costa, pe de altă parte, a susținut că acele contacte nu au avut decât „obiectivul de a stabili un canal de comunicare, pentru ca, atunci când va veni momentul, să avem un canal diplomatic cu Rusia, să putem apăra interesele UE”, subliniind că a informat și Franța, și Germania, și Marea Britanie despre aceste demersuri (niște convorbiri telefonice), înainte de a le face.

Pe acest fond complex, președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, l-au atacat pe Costa, „care acționează în numele tuturor celor 27 de guverne, pentru a contacta Kremlinul”. Alți lideri, i-au luat partea președintelui Consiliului.

Franța și Germania au fost susținute de Danemarca, Olanda, precum și de „țările ferm anti-Rusia”, cum ar fi Estonia, care „au manifestat furie” față de Costa. Prim-ministrul Estoniei a spus că: „Uniunea Europeană nu-și poate asuma rolul de mediator în aceste negocieri. Sugestia că ar fi nevoie de canale alternative sau rute diplomatice ocolite este nelalocul ei”.

Merz și Macon consideră că nu este momentul potrivit să se discute cu Putin, iar, când o fi să fie, discuțiile trebuie conduse de Franța, Germania și Marea Britanie („E3”).

Italia și Polonia sunt frustrate la ideea că ar putea fi excluse din grupul de lideri ai eventualelor viitoare discuții, dorind, mai degrabă, un „E5”. Liderii Marii Britanii, Franței, Poloniei și Italiei urmează să fie găzduiți de cancelarul Merz la Berlin, pentru a discuta aceste subiecte.

Dar alte țări – „un număr uriaș”, potrivit unui oficial UE familiar cu discuțiile – au luat poziția opusă, spunând că rolul UE este să-l susțină pe Costa. Premierul Belgiei, Bart De Wever, a declarat pentru Politico: „Prima întrebare este dacă Putin vrea să negocieze… Până atunci… nimeni în afară de Costa nu poate reprezenta Uniunea. Dacă el [Putin] se arată dispus să negocieze, atunci putem decide cum procedăm”.

Încă alții consideră că de eventualele discuții ar trebui să se ocupe Comisia Europeană, prin aripa sa de politică externă, condusă de diplomata Kaja Kallas.

Avem nevoie de „un sistem de mandate și raportări” a spus un oficial UE.

„Avem nevoie de un format capabil să treacă la acțiune”, a spus un oficial german, un format care să-și asigure „legitimitatea” incluzând „ceilalți parteneri europeni cât de strâns și de cu încredere posibil”, coordonându-se, în același timp, cu Kievul și Washingtonul.

Sursa în text.