Ecouri
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a emis un document în care îndeamnă toate țările să adopte urgent anumite măsuri pentru a traversa criza energetică. Așa cum comentează economistul și autorul Jeffrey Tucker, fondator al Brownstone Institute, într-un articol preluat de Zero Hedge, măsurile propuse „sigur vă vor aminti de cele luate acum câțiva ani pentru controlul unei boli infecțioase”.
Preiau mai jos din articol recomandările AIE, comentate de Jeffrey Tucker:
„1. Lucrul de acasă, acolo unde e posibil. Ați citit corect: am revenit la lâncezeala statului în casă, consumând divertisment pe laptop. Unele guverne (Indonezia, Vietnam, Pakistan și Filipine) au adoptat deja această politică, destul de lax, cu măsuri precum reducerea săptămânii de muncă la patru zile… (Site-ul AIE urmărește zilnic situația și aplaudă jurisdicțiile care iau măsuri de control al consumului de energie).
2. Reducerea limitei de viteză pe autostradă cu cel puțin 10 km/h…. care nu va produce nimic altceva decât nervi și iritare. AIE spune că reducerea vitezei reduce și consumul de carburanți… dar asta nu e întotdeauna adevărat. Un trafic lent necesită mai multe opriri/porniri care generează consum mai mare de benzină.
3. Încurajarea transportului în comun. Visul urbaniștilor de 50 de ani încoace. Nu toată lumea poate face asta, evident, deci o astfel de impoziție îi va determina pe mulți să stea acasă…
4. Acces limitat, prin rotație, al automobilelor private pe arterele marilor orașe. O întreagă generație și-a smuls părul de nervi cu politica asta prin anii șaptezeci. Atunci, era vorba de acces alternativ la benzinării, pe zile – când mașinile cu număr par, când cele cu număr impar (o politică pe care am trăit-o și noi în Epoca de Aur), dar acum ar fi ceva de mai mare amploare. Accesul alternativ ar necesita o prezență masivă a poliției pe străzi.
5. Împărțirea folosinței automobilelor și adoptarea de practici de șofaj eficiente…. Adică nu poți să fii singur în mașină; trebuie să ai pasageri ca să poți folosi drumurile publice…
6. Folosirea eficientă a vehiculelor comerciale și de livrare. Aici ajungem la vechea diferențiere esențial/neesențial. Livrările comerciale sunt permise, pentru că trebuie, totuși, să trăim cumva, dar nu și mersul cu mașina la un picnic ori pentru a ne vizita prietenii ori familia.
7. Reducerea folosirii LPG pentru transport. Asta este viziunea planificatorilor de a păstra propanul pentru „nevoi esențiale”.
8. Evitarea călătoriilor cu avionul atunci când există alternative. Veți observa că asta se întâmplă deja. La ultimele mele călătorii cu avionul, prețul biletelor se dublase. Și-apoi… cozile la controlul de securitate pot dura și 2-3 ore. Oamenii pierd avionul sau pur și simplu o lasă baltă și se întorc acasă…
9. Adoptarea altor soluții moderne pentru gătit, unde e posibil. Am văzut mai sus că propanul se păstrează pentru alte scopuri, dar se vede că gătitul nu este unul dintre ele. Suntem îndemnați să adoptăm plitele electrice…
10. Flexibilitate în stocurile petrochimice și implementarea unor măsuri de eficientizare și mentenanță pe termen scurt. Recomandarea privește uzinele energetice, care ar trebui să treacă de la o sursă la alta pentru a conserva petrolul. Sugestia pătrunde adânc în planificarea industrială și va necesita măsuri draconice pentru implementare.”
Așa cum notează Jeffrey Tucker, „e straniu cât de bine se suprapun” aceste metode cu cele impuse acum câțiva ani. Iar ele sunt „recomandate” de Agenția Internațională pentru Energie, o agenție din cadrul ONU – așa cum este și OMS, vedeta instituțională mondială din perioada de sinistră amintire. Puțină lume a auzit până acum de AIE, dar nici de OMS nu știa multă lume înainte de 2020; așa cum puțină lume auzise atunci de Dr. Tedros Ghebreyesus, șeful OMS expert în pandemii, nici azi nu știe mai nimeni de șeful AIE, Dr. Fatih Birol, prezentat în presă ca „expert mondial”, și care colaborează de ani buni cu China pentru „tranziția energetică”. AIE nu are puterea de a-și impune edictele, dar nici OMS nu o avea – și la ce ne-a folosit.
În fine: „Niciuna dintre aceste măsuri nu va reduce prețul petrolului, gazului sau oricărui alt bun. Ce nu consumi tu, vor consuma alții. Asta e ideea de bază a raționalizării: să te asiguri că resursele sunt luate de la obiective considerate neesențiale și orientate către cele considerate esențiale”.
„În orice caz, niciuna dintre aceste măsuri împinse azi în față nu va ameliora problema. Singurul rezultat va fi intensificarea rețelei de control asupra vieții noastre.”
Sursa în text.