Exit Brexit: scurtături

Semnalele că Marea Britanie va răsturna rezultatele referendumului Brexit din 2016 devin tot mai intense.

Noul prim-ministru Andy Burnham a repus în discuție revenirea Marii Britanii la statut de membru UE încă de la preluarea funcției, în această vară. Așa cum relata Brussels Signal, fostul prim-ministru Tony Blair l-a îndemnat pe Burnham să facă din revenirea în UE cheia de boltă a administrației sale, în timp ce un alt mentor politic al lui Burnham, Neil Kinnock, citat de The Guardian, declară că „este evident că obiectivul lui (Burnham) este readerarea”: „Cu siguranță, cu siguranță. Dedicarea lui este autentică. El chiar înțelege de la firul ierbii de ce această restaurare, pe care eu o consider o revenire la normalitate pentru continentul nostru, este vitală pentru toate aspectele, și economic, și politic, și cultural, și în termeni de securitate, iar el este capabil să articuleze aceste lucruri într-un limbaj pe care oamenii îl înțeleg. Deci absolut sigur că asta vrea… (Burnham) a fost întotdeauna un pro-european convins. Pe bună dreptate, nu a făcut zgomot pe subiect în alegeri…. pentru simplul motiv că alegerile nu erau despre Europa, ci despre cum să câștige… să devină liderul partidului”.

Între timp, în sprijinul vizibil al acestei răsturnări, Burnham continuă efortul de delegitimare a Brexitului. Așa cum relatează EU Reports, într-un interviu recent, Burnham a declarat – fără a oferi detalii nici despre sursa informațiilor, nici despre eventualele probe – că „a existat o ingerință a Rusiei în referendumul din 2016”, o afirmație care, comentează publicația, „contrazice declarațiile făcute de guvernele britanice anterioare” (în deceniul care s-a scurs de la Brexit, Marea Britanie a avut șapte prim-miniștri).

Afirmația a stârnit proteste vehemente din partea Partidului Conservator, inclusiv a liderului actual, Kemi Badenoch, și a fostului prim-ministru Boris Johnson, care a declarat că serviciile de securitate i-au confirmat, la preluarea funcției, „că nu există dovezi ale vreunei ingerințe reușite în referendumul din 2016, nici din partea Rusiei, nici a vreunei alte puteri… Fie serviciile de securitate și-au schimbat punctul de vedere – ceea ce ar fi foarte ciudat – fie Burnham minte cu privire la ceea ce i s-a comunicat”.

Un alt fost ministru și deputat conservator, Sir Liam Fox l-a acuzat pe Burnham că spune „jumătăți de adevăr”, afirmând că „Rusia a încercat, dar a eșuat să intervină în referendumul pentru Brexit. Lucru confirmat de ministrul pentru securitate; confirmat de ministerul de externe. Burnham ar trebui să-și ceară scuze de la poporul britanic pentru că a încercat să delegitimeze rezultatul” referendumului Brexit.

Față cu aceste reacții, guvernul a încercat să minimizeze declarațiile lui Burnham, afirmând că recunoaște legitimitatea Brexitului.

În paralel, însă, eforturile de apropiere de UE continuă în ritm accelerat. Politico informează că UE și Marea Britanie vor organiza, la Bruxelles, un summit de „resetare a relațiilor post-Brexit” pe data de 20 noiembrie 2026.

Pe de o parte, „resetarea” privește încheierea unui pachet de acorduri aflate în negociere încă din luna mai 2025, sub guvernarea Keir Starmer. Potrivit unei alte relatări Politico,  unul dintre aceste acorduri, cel privitor la „interconectarea sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii de carbon”, a fost deja încheiat și urmează să fie prezentat la summit-ul din noiembrie.

Negocierile privind celelalte două propuneri – un acord comercial pentru eliminarea controalelor la frontieră asupra produselor agricole și alimentare, precum și noi vize de „mobilitate pentru tineri” – sunt încă în desfășurare.

Un alt subiect care se va discuta la summit va fi programul „Made In Europe” — un program protecționist pentru producătorii europeni din care unele state membre UE doresc să excludă Marea Britanie. Pe subiectul industriei de automobile, cel puțin, produsele britanice vor fi incluse în program, potrivit unui recent acord franco-german comentat de EU Observer.

De altfel, așa cum relatează Politico, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Spaniei, Pedro Sánchez au declarat, într-o conferință de presă comună, că salută planul lui Burnham. Potrivit lui Macron, revenirea Marii Britanii în UE ar fi „o decizie înțeleaptă”, iar Burnham a procedat „corect, dând dovadă de un asemenea curaj” – în speță, curajul de a încălca voința exprimată de poporul britanic la referendum. „Este o veste foarte bună, atât pentru țara sa, cât și pentru europeni”, a adăugat Macron.

La rândul lui, preocupat de soarta popoarelor continental europene, Burnham a avertizat alegătorii din Europa să fie conștienți de influența pe care Rusia încearcă să o exercite, menționând, în special, Franța și Germania – țări în care urmează să aibă loc alegeri prezidențiale anul viitor și unde, coincidența face, partidele de dreapta domină în sondaje. Despre partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care a înregistrat câteva succese remarcabile în recentele alegeri parlamentare, Burnham, citat de EU Reports, a opinat: „sunt finanțați, cred eu”.

„Există, cu siguranță, dezinformare și informații false care pătrund dinspre Rusia în sfera politică germană. Este important să subliniem clar aceste aspecte acum și să ajutăm alegătorii din Germania și Franța să înțeleagă că o parte din această activitate politică este instigată de adversarii noștri, și anume de Rusia”, a spus Burnham. „Cred că, de fapt, am adoptat o atitudine prea defensivă în această privință”, a adăugat el. „Nu am informat suficient populația cu privire la măsura în care se încearcă perturbarea procesului politic din străinătate.”

În fine; ultimele știri pe subiect arată că se caută formule simplificate de revenire a Marii Britanii în UE, evitând eventuale confruntări privind votul popular pentru Brexit. The Guardian îl citează pe Bernd Lange, un „eurodeputat de rang înalt implicat în negocierile privind Brexitul” spunând că operațiunea s-ar putea face rapid printr-un acord de tip „Elveția plus”.

„Mi-ar plăcea foarte mult să văd Regatul Unit revenind”, a spus Lange, subliniind că UE resimte lipsa britanicilor în procesul de luare a deciziilor, „având în vedere istoricul lor solid în promovarea piețelor deschise și a democrației”.

Un aranjament de tip elvețian, considerat o etapă intermediară către aderarea deplină la blocul comunitar, presupune libera circulație și alinierea la reglementările UE.

Elveția nu este membră a UE, însă anul trecut a încheiat un acord care îi consolidează „accesul fără obstacole” la piața unică, prin intermediul a peste 100 de acorduri și al unui nou acord-cadru. Pe baza acestor înțelegeri, Elveția are acces la piața energiei electrice a UE, la programele spațiale, la programul Erasmus și la programul de cercetare „Europa digitală”, precum și posibilitatea de a participa la activitățile Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. În schimb, Elveția a acceptat libera circulație a persoanelor și plata a 375 de milioane de euro pe an către fondurile UE pentru economie și coeziune.

Potrivit lui Lange, care este și președintele Comisiei pentru comerț internațional din Parlamentul European, acest model de relație ar putea fi aplicat și Marii Britanii – dar cu un „plus”, pentru că „modelul Elveția” este „pasiv”, țara respectivă neputând participa la procesul decizional al UE.

Or, spune Lange: „mi-aș dori ca Regatul Unit să revină și în procesul de luare a deciziilor politice, implicându-se la acest nivel. Așadar, avem modelul Elveției… sau, mai degrabă, un model de tip «Elveția plus», care presupune un anumit grad de implicare, fără a însemna însă o apartenență deplină.”

El a precizat că decizia privind tipul de relație pe care Regatul Unit dorește să o aibă cu UE se află în întregime „în mâinile Regatului Unit”. Totuși, dacă s-ar opta pentru o variantă de tip „Elveția plus”, un acord ar putea fi încheiat rapid, în ciuda eventualelor dificultăți politice.

Declarațiile au fost făcute la Londra, unde agenda lui Lange include o întrevedere cu ministrul britanic pentru comerț, Anas Sarwar, membru al echipei care lucrează la noua poziție a Regatului Unit în ceea ce privește relațiile cu UE.

Sursele în text.