Fisuri

Fațada măreței arhitecturi a industriei inteligenței artificiale se crapă pe zi ce trece tot mai rău; ilustrare: proiectele de construcție de centre date, în care s-au promis investiții colosale, dar care sunt abandonate rând pe rând.

Programul Stargate – anunțat de președintele Donald Trump imediat după inaugurarea celui de-al doilea mandat al său – urma să investească 500 de miliarde de dolari într-un proiect de infrastructură care avea să „asigure supremația SUA în domeniul IA”. Principalul susținător al programului, OpenAI, promitea „beneficii economice masive pentru întreaga lume” și rezultate care să ajute oamenii „să folosească IA pentru elevarea omenirii”.

Între timp, OpenAI pare să o lase mai moale cu ce-o fi înțelegând Sam Altman prin „elevare”, întrucât, potrivit Bloomberg, compania abandonează planul de extindere a uriașului centru de date de la Abilene, Texas – „cea mai vizibilă manifestare a freneziei investițiilor în cipuri și uzine energetice necesare pentru a construi și opera IA” – centru pe care îl construia împreună cu Oracle; se pare că partenerii nu s-au înțeles nici pe partea financiară, nici pe calendarul proiectului.

Lucru care afectează mai puțin OpenAI – comentează The Guardian – dar lovește destul de serios firma Oracle, care a băgat deja câteva miliarde în echipamente pentru acel centru. Ambele companii au declarat că acest eșec nu le va deturna planurile în ce privește dezvoltarea IA – lucru pe care l-au mai spus și acum o lună, când un alt proiect – de astă dată, un parteneriat OpenAI cu Nvidia, estimat la 100 de miliarde de dolari – s-a dus pe apa Sâmbetei.

Soarta acestor afaceri devine zi de zi mai importantă pentru economia globală”, comentează The Guardian; „Numărul de contracte imobiliare pentru viitoare centre de date încheiate de cele mai mari companii de cloud (inclusiv Amazon, Oracle și Microsoft) a crescut cu 340% în doi ani, cu o valoare care depășește 700 de miliarde… Ceea ce înseamnă foarte mulți bani pierduți dacă tehnologia nu își îndeplinește promisiunea de a spori masiv productivitatea economică.”

Iar, după câte se vede, IA nu se ține de cuvânt. După trei ani de folie IA, Marea Britanie a raportat recent zero creștere a PIB-ului pentru luna 2026 ianuarie.

The Guardian relata acum câteva zile că proiectul guvernului Starmer, de a „injecta IA ca prezență constantă în venele” economiei britanice, cu prețul a miliarde de lire sterline – proiect anunțat cu surle și trâmbițe după vizita de stat efectuată de președintele Trump în Marea Britanie toamna trecută – este plin de „investiții fantomă” și afaceri dubioase. Părți cheie din proiect sunt amânate sau improbabile; investiții cruciale constau, de fapt, în contracte vagi, încheiate mai ales cu companii americane, pe care miniștrii le flutură disperați să demonstreze publicului că lucrează pentru propășirea economiei.

Unii dintre politicienii care au aprobat acest tsunami IA în Marea Britanie au primit, incidental, posturi sau bani de la mari companii tehnologice americane: fostul cancelar George Osborne, de la OpenAI; fostul prim-ministru Rishi Sunak, de la Anthropic și la Microsoft; fostul ambasador în SUA, Peter Mandelson (căzut în dizgrație după devoalarea relațiilor lui cu Jeffrey Epstein) era proprietarul unei companii de consultanță care făcea lobby pentru Palantir; iar Tony Blair Institute a primit fonduri de la fundația proprietarului firmei Oracle, miliardarul Larry Ellison.

Cel mai mare astfel de proiect britanic – un centru de date situat la Loughton, în Essex, care urma să fie dat în folosință la finalul acestui an și era prezentat drept „un nou început pentru economia noastră și pentru muncitori” – este încă la faza de planșetă, cu zero șanse de a fi finalizat la termen. Nici autorizație de construire nu a obținut. Acest centru, în plus, a fost promovat ca „suveran” – dar este criticat ca, de fapt, o nouă verigă în lanțul „vasalității tehnologice” a Marii Britanii față de SUA.

Consecințele acestor dificultăți și eșecuri, continuă The Guardian, pot varia de la lipsirea Marii Britanii de o infrastructură IA până la „spargerea întregii bule IA”, cu consecințe severe pentru economia globală.

A existat foarte mult optimism orb în jurul construirii infrastructurii IA”, declară Andy Lawrence, director la Uptime Institute, inspector de centre de date; „Deși urmează un progres incredibil, cu construcții la o scară nemaivăzută, a devenit vizibil de ceva timp încoace și faptul că multe proiecte fie nu vor fi continuate, fie vor dura mai mult decât s-a spus, în termeni de construcție și punere în funcțiune. Din cauza dimensiunii mizelor și a promisiunilor de profituri grase, domeniul IA a atras mulți speculanți, care promit investiții dar au prea puțină experiență în acest sector.”

În plus, tehnologia evoluează cu asemenea viteză, iar liniile de aprovizionare cu materii prime și materiale indispensabile sunt atât de fragile (atât din cauza cvasi-monopolului Chinei pe pământuri rare, cât și, mai nou, a războiului din Orientul Mijlociu), încât proiectele devin rapid desuete și amânările nu pot fi tolerate. În cazul centrului din Texas, de pildă, OpenAI ar fi renunțat la proiect pentru că cipurile care urmau să se fabrice acolo sunt deja depășite.

În fine, instituțiile financiare și bancare care au contribuit la finanțare simt deja stresul riscului uriaș pe care și l-au asumat.

Asistăm, conchide The Guardian, la cel mai riscant și mai monumental pariu financiar și economic din toate epocile, iar lucrurile nu arată bine.

The Guardian