Geopolitica IA

New York Times relatează că, „în China, avertismentele apocaliptice privind IA pot părea… un truc menit să împiedice companiile chineze de IA să-și depășească rivalii americani”: răspunsul Chinei la alarma venită din Silicon Valley „poate fi simplu: opriți-vă, puneți stop la Internet și prindeți-i pe toți cei responsabili de IA scăpate de sub control”.

Vorbind despre percepția Chinei pe subiect, Jie Cai, un specialist în siguranța IA de la Universitatea Tsinghua, declară că: „În cercurile industriei de la noi, dar și în anturajul meu personal, marea majoritate ignoră, pur și simplu, aceste mesaje… Noi vedem IA ca fiind la o fază foarte incipientă. Ne concentrăm în continuare pe oportunitate și inovație.”

În ciuda unor avertismente și măsuri luate în ultima perioadă în domeniul securității cibernetice, Beijingul vede IA ca pe oricare altă tehnologie care, atent planificată, poate fi folosită în beneficiul țării. China are deja unele dintre cele mai restrictive reglementări în sector din întreaga lume; orice produs IA trebuie etichetat ca atare, iar modelele IA nu pot fi lansate fără verificarea și aprobarea prealabilă a autorităților.

Analizând motivele de scepticism, publicația reamintește că avertismentele în care IA este prezentată ca un monstru Frankenstein sau în termeni apocaliptici au mai mare rezonanță în culturile creștine decât au în China, unde aceste scenarii nu sunt adânc înrădăcinate în cultură. (Altfel spus, dacă mesajele de alarmă sunt menite pentru China, ar fi util să folosească simboluri ale groazei care să fie pricepute și de țintă.)

În plus, avertismentele occidentale nu rezonează la fel în regimul politic chinez, unde autoritățile „au mai restricționat cu succes și în trecut tehnologii destabilizatoare” pentru Partidul Comunist Chinez, „mai ales Internetul”, iar, „în timpul pandemiei, guvernul s-a dovedit capabil să controleze crizele majore închizând orașe întregi și urmărind milioane de rezidenți”.

O cunoscătoare din Silicon Velley, Afra Wang, a declarat pentru NYT că autoritățile chineze „pot tăia imediat curentul unui întreg oraș. Se pot duce la oameni și le pot confisca telefoanele. Au o putere foarte mare în lumea fizică”. Or, „având în vedere ce control au [Partidul Comunist Chinez] asupra oamenilor, cum i-ar putea cineva convinge că un lucru precum IA, care trăiește pe computer, este înfricoșător?”.

Comentariu care pare să confirme ceea ce NYT consideră „lectura cinică” a Chinei, anume că alarma dată de companiile IA americane este „o operațiune de marketing pentru răspândirea fricii”.

De exemplu, recenta intervenție a șefului Anthropic, Dario Amodei, care, într-o scrisoare deschisă, a criticat China ca „autoritară”, spunând că victoria în cursa IA trebuie să aparțină „democrațiilor”, și a cerut luarea de măsuri comerciale care să împiedice dezvoltarea modelelor chineze, a fost primită foarte prost în China, fiind interpretată ca o nouă probă că întreaga campanie de panică în jurul IA este motivată de această rivalitate. „Nu vor să încetinească pasul decât pentru că alții îi prind deja din urmă”, a comentat un expert chinez în domeniu.

Demonstrând o iritare și mai mare, un alt expert, provenit de la compania chineză DeepSeek, a spus că „a permite Anthropic să monopolizeze cele mai avansate instrumente IA este cu nimic mai puțin grav decât dacă Hitler obținea primul tehnologia pentru arma nucleară în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial”.

Fundal pe care, conchide NYT, pare tot mai puțin probabil că SUA și China vor ajunge la o înțelegere privind securitatea IA; „Dacă SUA spune să încetinim, China nu are încredere. Dacă China spune să încetinim, nici SUA nu va avea încredere în acest mesaj”.

Acestea fiind spuse despre relația SUA-China pe subiectul IA, ne întoarcem spre mult mai puțin comentata relație SUA-Rusia pe același subiect. The Washington Post relata acum câteva zile că SUA și Rusia, împreună, „au slăbit o serie de mecanisme de securitate impuse de ONU într-un efort istoric de a reglementa utilizarea armelor autonome letale”.

Contextul este dat de încercarea, păstorită de ONU în cadrul unor echipe de lucru care se întrunesc în Elveția, de a elabora un tratat „musculos” pentru reglementarea armelor autonome, „primul care ar guverna utilizarea armelor cu potențial letal dotate cu inteligență artificială”.

În ultima zi a negocierilor, relatează publicația, „discuțiile au devenit agresive”. Camerele care înregistrau lucrările au fost oprite și echipele americană și rusă „și-au scos la bătaie armata de avocați, câte zece de fiecare – de două ori mai mulți decât diplomații prezenți în sală – care i-au amețit pe cei care făceau parte din echipe mai mici”.

„Potrivit unor persoane familiare cu negocierile, care au comentat sub condiția anonimității despre aceste proceduri confidențiale atât de sensibile, și unor documente văzute de Washington Post, preț de 15 ore, diplomații americani și ruși au măcelărit documentul, eliminând o serie de prevederi menite să facă mai sigură utilizarea inteligenței artificiale în sistemele de arme… ei au eliminat cerința ca sistemele să opereze de o manieră «previzibilă» și «fiabilă» și clauze care obligau părțile să ia în calcul considerații etice la folosirea IA. De asemenea, echipele americană și rusă au eliminat dispoziția care cerea ca țintele militare dezvoltate de IA să fie revizuite de o persoană umană”.

În lipsa accesului la documente, nu ne putem pronunța cu privire la „masacru”, dar: „armatele de avocați” sunt mai mult decât recomandate la elaborarea oricărui tratat, iar termeni precum „previzibil”, „fiabil” și „considerații etice” sunt – în lipsa unor definiții exacte spre exhaustiv incluse în document – mult prea vagi pentru a figura într-un astfel de instrument.

Sursele Washington Post declară că „faptul că SUA și Rusia urmau să fie un obstacol major” în procesul de reglementare a IA la nivelul ONU „a fost vizibil încă de la începutul lui septembrie, la Geneva”: „SUA și Rusia nu promovează multilateralismul – care cere ca țările să lucreze împreună pentru a ajunge la acorduri – și pot folosi «capitalul politic pentru exercita presiuni asupra altor state»”.

Ceea ce, în traducere liberă, înseamnă că nu doar SUA, care își anunțase deja limpede poziția, reconfirmată de președintele Trump la Adunarea Generală ONU de zilele trecute, ci nici Rusia nu acceptă reglementarea IA sub egida ONU.

Una dintre sursele Washington Post comentează: „[SUA și Rusia] au puterea de a bloca orice progres semnificativ făcut de marea majoritate a statelor care vor să adoptăm un tratat obligatoriu”. La fel și China, de altfel, care, ca și SUA și Rusia, are drept de veto în Consiliul de Securitate – iar subiectul IA, cel puțin așa cum este prezentat, este o chestiune care ține eminamente de securitate.

Următoarea întâlnire de negociere va avea loc în noiembrie, la Geneva, dar susținătorii versiunii ONU nu par optimiști: „Când SUA vrea să-și păstreze avantajul militar și tehnologic, face presiuni pentru reglementări opționale, nu pentru norme obligatorii. Am mai văzut aceleași manevre și la dezbaterile despre controlul altor arme, inclusiv cibernetice și spațiale. Armele autonome nu fac excepție”.

Cu atât mai interesante sunt, în context, pozițiile Chinei și Rusiei, care, în logica comentariilor citate, dacă ar fi convinse că SUA deține dominația, ar trebui să militeze pentru reglementare internațională.

Sursele în text.