Relatările din presa ultimelor zile sugerează o creștere a tensiunilor între cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Potrivit unei relatări publicate ieri, 27 aprilie, în Euractiv, cancelarul Merz a propus ca Europa să ridice sancțiunile aplicate Iranului, cerând, în schimb, reluarea traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz.
Von der Leyen a respins propunerea, spunând că este „prea devreme” pentru o astfel de relaxare a relațiilor; din punctul ei de vedere, Iranul trebuie mai întâi să facă reforme fundamentale în domeniul drepturilor omului și, mai ales, al drepturilor femeii. În alți termeni, von der Leyen condiționează ridicarea sancțiunilor de un soi de „regime change” pe care Iranul ar trebui să-l facă în mod voluntar, la cererea Comisiei Europene, deși este evident că nu este dispus să-l facă nici sub presiunea militară exercitată în ultimele două luni de SUA și Israel.
În tot acest timp, economia germană (ca întreaga economie europeană, de altfel) suferă tot mai tare. Tot ieri, Deutsche Welle îl cita pe Merz declarând că „războiul împotriva Iranului are un impact direct asupra economiei” germane, iar situația este una „foarte încurcată”, pentru că „este clar și că iranienii sunt mai puternici decât se aștepta, și că americanii nu au nicio strategie convingătoare măcar pentru negocieri”.
Fond pe care – anunță Politico – conservatorii germani se pregătesc să o confrunte pe von der Leyen cu „un ultimatum dur”: Bruxellesul trebuie să relaxeze controlul, presiunile de reglementare și frâiele birocratice care afectează economia germană, altfel, Berlinul va declanșa o acțiune de reducere a puterilor Comisiei Europene.
Parlamentarii germani pregătesc o nouă strategie – o „agendă pentru reducerea sustenabilă a birocrației la nivelul UE” – care urmează să fie supusă aprobării Bundestag și înaintată Comisiei.
Cea mai recentă versiune a documentului, aflat încă în lucru, conține 27 de cereri adresate Comisiei Europene, una dintre ele fiind aceea ca executivul Uniunii Europene să fie pus sub controlul unui organ de supraveghere care să aibă „un drept de veto fundamental asupra oricărei noi legislații propuse de Comisia Europeană”. Acest organ de supraveghere ar putea fi unul nou creat, sau constituit prin sporirea puterilor Comitetului de control normativ care este, actualmente, un organ consultativ al Comisiei.
O altă propunere este ca instituțiile europene să „adopte interpretări mai restrictive ale propriilor puteri” și să-și reducă de bună voie activitățile, reducându-și substanțial și personalul.
Potrivit Politico, această inițiativă demonstrează că Berlinul își pierde răbdarea față de intruziunile Bruxellesului, în timp ce guvernul lui Merz se confruntă cu dificultăți în executarea programului de reformă internă.
Politico reamintește discursul lui Merz la un colocviu de afaceri în septembrie, anul trecut: „Dați-mi voi să mă exprim în termeni mai plastici: trebuie să punem bețe în roatele mecanismului de la Bruxelles, ca să se oprească”.
Von der Leyen s-a confruntat deja cu cereri similare din partea capitalelor europene în februarie, la summit-ul de la Alden Biesen, unde atât premierul Italiei, Giorgia Meloni, cât și Merz au acuzat că reglementările Bruxellesului se fac vinovate de starea proastă a economiei europene. Replica lui von der Leyen a fost că, dimpotrivă, problema este „luxul” („too much gold-plating”) din capitalele europene și excesul de personal bugetar și reglementare la nivel național, care „îngreunează activitatea companiilor și creează noi bariere în calea pieței noastre comune”.
Sursele în text.
