Liberland

BBC ne face cunoștință cu o nouă țară, tautologic intitulată „Republica Liberă Liberland”, un paradis libertar și digital fondat pe un mic segment mâlos de mal dunărean între Cehia și Serbia, de niște miliardari ai tehnologiei.

În realitatea reală, terenul este încă nedezvoltat și presărat cu câțiva coloniști entuziaști; în realitatea virtuală, țara are zgârie nori, parcuri plutitoare și căderi de apă care sfidează gravitația – totul proiectat de firma de arhitectură a celebrei Zaha Hadid.

„Poate suna ca o glumă”, comentează publicația, care a produs un documentar despre aceste noi țări fondate de mogulii tehnologiei, The Tech Billionaire Takeover – dar este tentativa unor crypto-miliardari de a demonstra lumii întregi că guvernele pot fi înlocuite cu tehnologie.

Câteva detalii despre organizarea acestei utopii libertare – idei pe care promotorii lor ar vrea să le vadă implementate pe întreg globul, înlocuind statele naționale.

Votul nu este egal; greutatea lui este dată de numărul de „Liberland Merits” (crypto tokens) pe care cetățeanul își permite să le cumpere. Intervievat de BBC, președintele noii republici, un anume Jedlička, explică: „Oamenii care au mai multe Merits au și un cuvânt de spus în alegerea conducerii țării”. Adică banii votează.

Ministrul de interne al mâloasei întreprinderi, un fost parlamentar croat, detaliază: „De obicei, oamenii care cred în libertate, în descentralizare financiară și alte lucruri de acest fel, tind să fie din clasele superioare ale societății. Dacă nu faci o selecție și primești pe oricine vine aici cu o barcă, ajungi ca Marea Britanie. Ceea ce noi nu ne dorim”.

Jurnalistul de la BBC întreabă: „Deci e libertate, dar unii au mai multă libertate decât alții?”.

Ministrul: „Bineînțeles”; dacă ai avea „o grămadă de săraci în țara ta, care nu au nimic”, atunci ceilalți ar trebui să le suporte cheltuielile. El compară săracii cu animalele: „Nu hrăni animalele, pentru că, dacă o faci, se vor obișnui cu asta și-și vor pierde capacitatea de a se hrăni singure. La fel și cu oamenii”.

Motiv pentru care în Liberland nu există taxe și niciun fel de redistribuire a averii, ambele considerate un afront la adresa libertății individuale – și nu doar de către fondatorii noii republici, care ar fi vreo treizeci de miliardari ai tehnologiei, ci de întreagă această specie de crypto-moguli răsăriți din prea multă bulă de feedback.

Prim-ministrul tristului mal pe care riscă să eșueze, iată, civilizația, este un „crypto-titan” chinez, Justin Sun, care are o avere de cca. 8,5 miliarde de dolari. Una dintre contribuțiile lui cele mai faimoase la starea jalnică a lumii este aceea că a dat 6,2 milioane de dolari pe o banană lipită cu scotch pe un perete, după care a mâncat-o. Care banană lipită era o „operă de artă”, fruct al geniului unui anume Maurizio Cattelan, care a dat pe spate „lumea artelor”, la nivel global, în 2019 – și poate foarte bine să stea drept simbol al noii republici crypto-nihilisto-barbare.

Acest Sun are o companie care se cheamă Tron – o rețea blockchain globală pentru tranzacții cu crypto-monedă. Această tehnologie stă la baza tuturor proiectelor de „țări” libertare – și, dacă ar fi după Sun și alții ca el, ar trebui să devină infrastructura de organizare a întregii lumi, nu doar pentru tranzacții financiare, ci și pentru guvernare. În Liberland – și în alte proiecte distopice similare – cetățenii votează folosind tokens digitale, tehnologia numără (și cântărește) voturile și apoi implementează rezultatul în mod automat. Idealul este să nu mai fie deloc nevoie de oameni; ceea ce, dacă te gândești puțin de la cine vine ideea, pare o dorință de auto-aneantizare cu totul legitimă.

Potrivit TRM Labs, o firmă de analiză a acestor rețele, Tron este una dintre cele mai mari platforme din lume pentru transferuri ilegale de crypto-monedă, folosită de organizații teroriste, carteluri de droguri, rețele mafiote. Dar Sun conlucrează cu autoritățile și, după propriile declarații, volumul de tranzacții ilicite pe propria platformă este în scădere.

În orice caz, Sun este destul bogat și faimos încât familia Trump să-l aleagă drept principal investitor în propria afacere crypto, World Liberty Financial, în care Sun a investit 75 de milioane de dolari – pe lângă alte milioane investite în memecoin-ul lui Donald Trump, pentru care a fost răsplătit printr-o invitație la cină cu președintele. Președintele Trump a părăsit compania la preluarea funcției, dar lucrativa afacere a rămas în familie, producând undeva la 1,4 miliarde de dolari în ultimul an.

Alt element major în biografia lui Sun este că a plătit 29 de milioane de dolari să se dea cu naveta lui Jeff Bezos prin jurul Pământului. Ocazie cu care a văzut ceea ce era de așteptat să vadă unul ca el, și anume că „planeta în sine nu are granițe” și nu prezintă „niciun concept de țară, în primul rând”. Asta, poate, pentru că, de la cei câțiva kilometri altitudine la care s-a dus el cu Blue Origin, nu se văd și oamenii de pe planetă, istoria lor, sistemele constituționale etc. – civilizația, cum ar veni.

Sun este încă la stadiul la care absoarbe primele lecții de geografie, pe care suprapune un strat gros de SF și jocuri video pentru a ajunge la concluzia de la care oricum pornise, și-anume că statul național este depășit și trebuie înlocuit cu tehnologia blockchain. Acest rudiment de gândire – plus, îmi închipui, banana aia lipită de pereți pe care a ingerat-o – l-au dus la decizia de a deveni prim-ministrul băltoacei subrealiste Liberland.

Dar Liberland nu este unica astfel de emanație distopică a fundăturii de silicon care se vrea lider civilizațional; există Prospera, în Honduras; Peter Thiel vrea să construiască astfel de platforme pe mare, prin al lui Seasteding Institute; alt creier techno, Tim Draper, are deja „Națiunea Draper”, o ditamai țara digitală în care moneda este Bitcoin etc.

Eroicul jurnalist de la BBC s-a întâlnit cu acest Draper, care și-a făcut și o universitate în Silicon Valley, unde pregătește tineri de mare viitor-care-nu-va-avea-loc-niciodată pentru o lume în care guvernele sunt înlocuite de blockchain.

Toate aceste distopii SF au o rădăcină comună în creierii zbucuimați lui Curtis Yarvin, fondatorul mișcării „Dark Enlightenment” – care, după cum îi spune și numele, e ceva întunecat care se dă drept luminos – „soarele negru”, dacă ar fi să căutăm un simbol (altul decât banana de 6 milioane de dolari lipită cu scotch de perete). Lumea pe care vor s-o creeze – un „mozaic” (Patchwork) de „orașe-state” cu cetățeni slectați după avere și înclinații și guvernate de algoritmi – este la fel de fragmentată, incoerentă, lipsită de substanță și spartă în pixeli ca și mințile lor.

Partea proastă este că delirul lor digital se varsă în realitate, întinând, iată, un bătrân mal de Dunăre, undeva, între Serbia și Croația.

Sursa în text.