Zero Hedge relatează că Europa se pregătește să folosească „bazooka comercială anti-coerciție” împotriva președintelui Trump. Deși, în intervenția sa de la Davos, acesta a anunțat că nu intenționează să folosească forța militară împotriva Groenlandei, liderii europeni se tem în continuare de eventuale escaladări tarifare și iau în calcul contramăsuri „pentru toate scenariile”.
Citând mai mulți diplomați familiari cu discuțiile, Politico relatează că Germania s-a alăturat Franței în intenția de a cere Comisiei Europene să ia în calcul, la întrunirea de urgență care va avea loc săptămâna aceasta la Bruxelles, utilizarea Instrumentului Anti-Coerciție (ICA), zis și „bazooka comercială” – asta pe lângă un pachet de tarife de 93 de miliarde de euro și de opțiunea zisă „nucleară” a vânzării activelor americane, care rămâne la stadiul de speculație.
Instrumentul Anti-Coerciție – un regulament direct aplicabil în toate statele membre, fără a trebui transpus în legislația națională – definește „coerciția economică” drept acea situație „în care o țară terță încearcă să exercite presiune asupra Uniunii Europene ori a unui Stat Membru pentru a influența o opțiune strategică sau o decizie politică, aplicând, sau amenințând să aplice măsuri care afectează comerțul sau investițiile” – definție care acoperă o arie largă de practici, de la tarife punitive la restricționarea accesului la piață, servicii sau investiții.
ICA conține mai multe posibile măsuri privind bunurile și serviciile, printre care:
- Reducerea importurilor sau exporturilor prin cote sau licențiere.
- Restricții aplicate licitațiilor din cadrul blocului, care se ridică la circa 2 trilioane de euro pe an. Aici, UE are două opțiuni: excluderea bunurilor sau serviciilor americane de la licitație, atunci când ele compun mai mult de 50% din contract; sau o ajustare a scorului ofertelor americane, cu titlu de penalizare.
- Măsuri care afectează serviciile în care SUA are un surplus comercial față de SUA, inclusiv serviciile digitale oferite de companii precum Amazon, Microsoft, Netflix sau Uber.
- Reducerea investițiilor directe din SUA, care este cel mai mare investitor în UE.
- Restricții asupra protecției drepturilor de proprietate intelectuală, asupra accesului la piețele de servicii financiare și asupra capacității de a vinde chimicale și alimente în UE.
Instrumentul Anti-Coerciție conține mai multe tipuri de contramăsuri, de la aplicarea de taxe vamale ori cote de import/export sau restricții la circulația anumitor produse, la limitarea sau interzicerea accesului companiilor americane pe piața europeană de achiziții publice.
Dar aceste măsuri au limite și condiții: ele nu se pot aplica decât unor entități determinate și numai în limitele proporționalității; în plus, măsurile restrictive trebuie să se conformeze regulilor WTO și dispozițiilor din tratatele bilaterale de protecția investițiilor aplicabile.
Pentru a pune ICA în aplicare, Comisia Europeană are la dispoziție patru luni pentru a examina cazurile de „coerciție”, supunându-și concluziile confirmării țărilor membre. Confirmarea trebuie obținută în maxim 10 săptămâni și necesită o majoritate calificată: 55% dintre statele membre, reprezentând minim 65% din populația UE. După confirmare, ar urma, în mod normal, negocieri cu țara terță și, în fine, în cazul în care negocierile eșuează, aplicarea măsurilor, care intră în vigoare în trei luni de la adoptare.
Altfel spus, procesul de aplicare a măsurilor din ICA ar dura între câteva luni și un an. Zero Hedge comentează: „Până atunci, planurile lui Trump cu privire la Groenlanda, indiferent care ar fi ele, vor fi fost deja demult implementate”.
Sursele în text.
