Mașina de război

Potrivit unei relatări din revista militară Defense One, șeful statului major general american, generalul Dan Caine, a declarat, joia trecută, în cadrul unei conferințe ținute la Universitatea Vanderbilt, că armele autonome urmează să devină „o parte cheie și esențială din tot ceea ce facem”.

Declarația vine la câteva zile după ce o lume întreagă s-a alarmat la „manifestul” publicat de Alex Karp (șeful companiei Palantir, unul dintre cei mai importanți contractori ai Pentagonului), un sumar în 22 de puncte al viziunii lui despre viitorul Statelor Unite ale Americii și al lumii. O viziune a unei Americi războinice (Karp prezicea în alt context că SUA urmează să intre în război nu doar cu Iranul – lucru care s-a întâmplat – ci și cu Rusia și China), care va adopta cât mai rapid armele autonome, fiind într-o cursă a înarmării cu rivalele sale. „Manifestul” promovează, de asemenea, introducerea serviciului militar obligatoriu pentru toți tinerii americani.

Speculațiile privind utilizarea armelor autonome în războiul din Iran abundă. Faptul că aceste sisteme (cum este Maven, sistemul folosit de SUA în actualul conflict din Iran, la care contribuie și Palantir și, până la recentul conflict cu Pentagonul, a colaborat și Anthropic) fac în câteva secunde sau minute propuneri pe baza unor cantități de informație pe care oamenii nu le-ar putea analiza decât în sute sau mii de ore de muncă, arată limpede că aprobarea umană a țintelor este una mai mult formală. Este și motivul pentru care multe organizații europene și internaționale au tras un semnal de alarmă, arătând că aceste arme încalcă prevederile convențiilor existente privind războiul (sau, într-o altă abordare, nu sunt reglementate prin aceste convenții, ceea ce permite oamenilor din spatele lor să acționeze cu impunitate).

Pe acest fond, declarația generalului Caine este lămuritoare – chiar dacă nu confirmă că aceste sisteme operează deja autonom, el afirmă că armele autonome sunt, indiscutabil, viitorul.

Întrebat cum se vor utiliza aceste sisteme în operarea dronelor și în operațiunile de comandă și control, Caine a spus: „Ne gândim mult acum la acest lucru în statul major”. Și, mai departe: „Probabil că nu este nicio persoană prezentă aici care să nu folosească în fiecare zi un model sau altul [de LLM]. Deci trebuie, de fapt, să normalizăm acest lucru și să fim primii care le adoptă”.

De asemenea – urmărind, parcă, „manifestul” lui Karp – Caine a spus și că agențiile guvernamentale americane trebuie să devină „clienți mai buni” pentru sectorul privat. „Trebuie să facem contracte mai bune”, a spus el, explicând că actualele cadre de achiziție încetinesc ritmul prestațiilor contractuale și, de asemenea, că ar fi nevoie de o împărțire a riscurilor între cumpărător și vânzător. Este o aluzie tot la neclaritatea regimului juridic al armelor autonome (cui aparține răspunderea – statului sau contractorului privat), în condițiile în care, astăzi, o companie privată este mult mai ușor de tras la răspundere decât Pentagonul.

Defense One comentează: „Remarcile [lui Caine] semnalează că armata americană face intens planuri de a extinde și întări adoptarea sistemelor de inteligență artificială și a altor tehnologii de avangardă care să automatizeze deciziile de securitate națională luate în cadrul Departamentului Apărării.”

„Utilizarea IA în operațiunile militare atrage adesea atenția pentru că poate accelera deciziile care se iau pe front, ștergând granițele răspunderii umane și ridicând întrebarea dacă aceste sisteme se supun legilor războiului. Congresmenii au întrebat Pentagonul dacă a folosit sisteme IA în lovitura letală asupra unei școli din Iran, în primele ore ale conflictului SUA-Israel împotriva Iranului”.

Defense One nu ne spune dacă și ce s-a răspuns.

Sursa în text.