Modelul nipon

Cursa IA devine tot mai complexă. SUA și China rămân principalele concurente, în timp ce alte țări încearcă să se apere de cele două puteri dominante, asigurându-și, pe cât posibil, „suveranitatea IA”.

În Europa, aceste eforturi au rezultat, deocamdată, în refuzul Germaniei de a accepta serviciile colosului american Palantir pentru serviciile sale de informații și militare, preferând compania franceză ChapsVision. Franța a decis și ea, foarte recent, să se decupleze de Palantir (cu care prelungise pe câțiva ani contractul pentru serviciile sale de securitate), adoptând modelul aceleiași companii franceze, ChapsVision.

Iar, în Marea Britanie, presupusul viitor prim-ministru, Andy Burnham, promite să decupleze serviciile de sănătate publică, NHS, de aceeași companie americană, Palantir, deși specialiștii avertizează că nu există un contractor britanic care să o poată înlocui.

Japonia, însă, pare hotărâtă să intre în ring ca un adevărat competitor.

Guvernul de la Tokyo și-a anunțat sprijinul pentru „Noetra”, un consorțiu recent fondat de conglomeratul bancar SoftBank, firmele Sony, NEC și Honda și Institutul Național de Știință și Tehnologii Industriale Avansate (AIST), la care vor mai participa câteva zeci de companii nipone din diverse domenii.

Președintele Noetra, Hironobu Tanba – director în cadrul SoftBank – a declarat că „A avea suveranitate IA devine și mai important atunci când IA joacă un rol esențial în afaceri. Dependența de modele LLM din străinătate vine nu doar cu preocuparea că informații confidențiale ale companiilor ar putea fi accidental transferate în străinătate, dar și cu riscuri serioase la adresa însăși continuității afacerilor. De exemplu, dacă o linie de producție este controlată de IA și folosirea acelui sistem este brusc restricționată din cauza unor schimbări intervenite în legislația străină sau în mediul internațional de afaceri, acea linie de producție ar trebui oprită”.

Ministerul nipon al economiei, comerțului și industriei a anunțat că guvernul va aloca Noetra echivalentul în yeni a circa 2,4 miliarde de dolari, în subsidii, pentru acest an fiscal, și, apoi, încă 6,1 miliarde pe parcursul a cinci ani.

Noetra declară că nu intenționează să concureze cu modelele avansate de uz general produse de OpenAI sau alte companii, ci să „construiască și să extindă infrastructura de date pentru IA fizică și robotică – domenii în care Japonia poate beneficia de experiența ei istorică – și în care urmărește să devină lider mondial”.

În această prezentare oficială, Japonia pare că intenționează să devină un competitor mai mult pentru China, decât pentru SUA.

Dar comentatorii sugerează că, în realitate, firmele de IA nipone au ambiții și în domeniul modelelor de frontieră, în care SUA domină la acest moment.

Pe 22 iunie, compania japoneză SakanaAI a lansat serviciul IA Fugu, un „orchestrator multi-agent” care combină și coordonează alte modele LLM pentru a da cele mai bune rezultate în diverse domenii, „fără a crea dependență de vreun furnizor și fără complexitățile sistemelor multi-agent tradiționale”. SakanaAI susține că Fugu a depășit deja capacitățile modelelor americane Fable 5 (Anthropic), Gemini 3.0 (Google) și GPT 5.5 (OpenAI), ba chiar și faimosul Mythos Preview (Anthropic) pentru anumite aplicații. Deși este un serviciu deocamdată mult mai lent și foarte scump (de cinci ori mai scump decât Claude Opus 4.8, după unele estimări) Fugu promite, prin dezvoltare continuă, să devină o alternativă la sistemele americane și chineze.

Alți competitori japonezi promițători sunt Mitsubishi Heavy Industries (MHI – cel mai mare contractor militar japonez) și Preferred Networks (PFN – un dezvoltator integrat vertical de semiconductori, infrastructură de calcul, IA generativă și soluții IA specifice) care, la începutul lui iunie, au anunțat o alianță care urmărește dezvoltarea de IA fizică și robotică. În același timp, însă, PFN a lansat deja, pe 22 iunie, un nou model IA (PLaMO 3.0) pentru corporații, optimizat pentru limba japoneză, care, la o capacitate comparabilă, se vinde la jumătate din prețul modelelor similare de limbă engleză, cum ar fi cele produse de OpenAI.

Guvernul Sanae Takaichi promite investiții de circa 64,5 miliarde de dolari în dezvoltarea IA fizică până în 2040. Dar, după cum se comentează deja, ambițiile Japoniei privesc și domeniul modelelor de frontieră.

Japonia intenționează nu doar să-și protejeze suveranitatea, ci și să devină un concurent serios în cursa IA nu doar pentru China, ci și pentru SUA. Ambiții mult complicate de restricțiile pe care Beijingul le-a impus exportului de pământuri rare către Japonia – materii prime cruciale pentru dezvoltarea sectorului IA (și militar).

Surse: Deutsche Welle, The Guardian, The Telegraph, Asia Times