Summitul italo-german organizat vineri, 23 ianuarie 2026, la Roma s-a finalizat cu un „Plan de acțiune”, semnat de cancelarul german Friedrich Merz și premierul Italiei, Giorgia Meloni.
Giorgia Meloni a exprimat astfel dezideratele UE: „Trebuie să construim o Europă competitivă, cu propria ei autonomie strategică. Italia și Germania au o responsabilitate aparte în această fază istorică: UE trebuie să aleagă dacă vrea să fie protagonista propriului său destin”.
La rândul său, cancelarul Merz a spus că „Italia și Germania sunt azi mai apropiate ca niciodată. Vrem să întărim competitivitatea industriilor și să creștem securitatea”, adăugând că Europa trebuie să se concentreze pe subiectele cheie, care sunt: Ucraina, energia și „un NATO puternic, în această eră a marilor puteri”, un NATO care „face mai mult pentru Arctica”.
Declarația comună a celor doi lideri a reafirmat importanța fundamentală a legăturilor transatlantice dintre Europa și SUA, legături bazate pe „valori și interese comune” (a căror definiție dată de UE este respinsă de SUA), dar și adeziunea lor de neclintit la dreptul internațional, inclusiv principiile integrității teritoriale și suveranității, cu referire la, firește, Ucraina și Groenlanda.
În domeniul apărării, Planul de Acțiune prevede că Italia și Germania vor conlucra pentru întărirea NATO inclusiv prin consultări cu „organizațiile internaționale din care facem parte, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, OSCE și G7”. Roma și Berlinul promit să susțină eforturile SUA de a „pune capăt conflictului din Gaza” și intenționează să susțină un „răspuns coordonat” la „războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, inclusiv prin sancțiuni, susținerea rezistenței și reconstrucției Ucrainei și inițiative care să ducă la o pace justă și durabilă”.
Continuând nestrămutat pe aceeași linie, planul prevede, de asemenea, că Italia și Germania vor colabora pentru „continuarea implementării indicațiilor Consiliului Europei privind o tranziție verde competitivă” și „atingerea obiectivelor climatice adoptate de UE”: „Susținem o tranziție competitivă către o economie decarbonizată, respectând, în același timp, principiul neutralității tehnologice cu privire la opțiunile naționale” – trimitere la reducerea poluanților potrivit cerințelor Bruxellesului, dar fără adoptarea exclusivă a motoarelor electrice, domeniu în care Germania, Italia și Europa, în general, au rămas în urma Chinei.
În materie de imigrație, cei doi lideri și-au asumat obligația de a propune noi inițiative de încurajare a „stabilității și prosperității continentului african, ca parte integrantă din securitatea Europei și Mediteranei”. Aceste inițiative sunt noi, dar continuă ideile din Planul Mattei pentru Africa, lansat de Italia în ianuarie 2024, și din Îndrumarul german de politici privind Africa, emis în 2025, care prevăd că Europa va sprijini dezvoltarea unor sectoare cheie în Africa, inclusiv digitalizarea, energia, transportul, sănătatea, cultura și educația.
Potrivit documentului, inițiativele vor adopta „o abordare cuprinzătoare și inovativă în domeniul migrației, combinând întărirea acțiunii externe cu aspecte interne, cu beneficii reciproce în parteneriatele globale cu țările de origine și de tranzit, o protecție mai eficientă a granițelor externe ale UE și intensificarea resturnărilor, cu respectarea dreptului internațional și dreptului UE”, ca și până acum.
Sursa: EuroNews
