Invitat la emisiunea Good Morning Britain, Alec Penstone, un veteran al Celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat că, văzând starea în care se află Marea Britanie, lupta lui și a generației lui „nu a meritat”.
Penstone, care a împlinit vârsta de 100 de ani, se consideră norocos că a supraviețuit. „Văd cu ochii minții acele șiruri după șiruri de pietre albe de mormânt și sutele de prieteni ai mei care și-au dat viața; și pentru ce? Pentru țara pe care o avem azi? Îmi pare rău, dar nu a meritat să ne sacrificăm pentru ce avem azi.”
Gazdele emisiunii, „șocate”, au cerut clarificări, pentru că nu li s-a părut evident. Penstone a explicat: „Noi am luptat pentru libertatea noastră, iar ce avem acum este mult mai rău decât pe vremea când luptam noi.”
Relatând știrea, Daily Mail consideră că Penstone s-a liniștit că totul va fi bine atunci când una dintre gazdele emisiunii a spus: „Alec, îmi pare rău că simți așa, dar vreau să știi că generațiile care au venit de-atunci încoace, inclusiv eu și copiii mei, sunt foarte recunoscătoare pentru vitejia ta și a celorlalți militari. Este treaba noastră să facem țara pentru care tu ai luptat, și o vom face”.
Articolul subliniază că Penstone „nu a specificat ce factori crede el că sunt responsabili de declinul Britaniei”, dar adaugă că „temerile lui despre soarta națiunii sunt împărtășite de un număr tot mai mare de britanici, iar un recent sondaj arată că sentimentul de mândrie națională s-a prăbușit, iar societatea este mai divizată decât oricând sub guvernul Keir Starmer”.
Potrivit sondajului citat, opt din zece britanici simt că națiunea este divizată, iar, pentru jumătate dintre ei, „cultura” britanică (așa a pus Daily Mail „cultura”, între ghilimele) se schimbă prea repede.
Baron Grove, fost ministru conservator pentru educație, comentând rezultatele sondajului, pune aceste schimbări, cel puțin parțial, pe seama „migrației de masă”, în acești termeni: „Cred că nu poți separa chestiunea migrației de masă de chestiunea culturii comune. Rata de schimbare demografică a societății poate fi acceptată, gestionată, tolerată și chiar salutată de populația gazdă, cu condiția să existe sentimentul că acea cultură dragă inimii lor nu este contestată sau schimbată. Una dintre problemele ritmului actual al migrației, dincolo de număr, care, evident, pune presiune pe serviciile publice, este sentimentul că noii veniți nu sunt invitați să devină parte din cultura comună.”
Cercetătorii de la King’s College London și IPSOS, care au efectuat sondajul, au calificat rezultatele drept „înfricoșătoare”, o expresie clară a unei societăți divizate, polarizate și deprimate.
Sursa în text.
