O conspirație americană

În peisajul extrem de sumbru al zilelor noastre, populat de tot soiul de Frankensteini, roboți războinici, lagăre digitale și creiere vii la borcan, greu mai găsești o teorie a conspirației ca lumea, old school, cu tot tacâmul: de la tunele secrete la asasini manciurieni și de la oameni de știință dispăruți la OZN-uri – ba, după cum se va vedea, dotată chiar și cu clasicul imperativ cherchez la femme. Ceva consistent, cu care să te mai și distrezi, că de teoriile astea ale conspirației de modă nouă, care nu sunt decât discursuri disidente sau nealiniate la „narativul” oficial, m-am săturat.

Dar iată un caz promițător – cel puțin până nu este complet confirmat, cum se întâmplă mai nou, de-ți piere tot cheful: noua sală de bal de la Casa Albă, despre care președintele Trump scrie insistent mesaje mai mult sau mai puțin misterioase pe Truth Social. Cea mai recentă postare, de joi, 4 iunie, zice așa:

Mi-a trimis cineva postarea asta, însoțită de un emoticon din ăla cu ochii mari. Adică: O femeie? Ce femeie?! Și care-i treaba cu sala asta de bal?

Vai, dar este plăcerea mea să explic. Pentru cine nu a urmărit subiectul: președintele Trump a anunțat, în iulie 2025, că va construi o sală de bal pentru dineuri oficiale la Casa Albă; un proiect estimat, azi, la 400 milioane de dolari – bani care, a asigurat președintele, vor fi obținuți din surse private.

În ianuarie 2026, CNN anunța, însă, că festivul proiect are și o dimensiune subteran-militară, care se va construi din bani publici: un super-buncăr de peste 8.300 de metri pătrați, dotat, printre altele, cu adăposturi anti-rachetă, un spital și „instalații, structuri și echipamente militare strict secrete”.

Această informație a fost oarecum ignorată de publicul larg până în martie 2026, când președintele Trump le-a spus unor reporteri că sala de bal nu va fi decât „un șopron” (shed) față de „masivul complex militar care se construiește dedesubt”. Mai multe paie pe foc, Trump a comentat, iritat, că întreaga structură trebuia să fie secretă, dar „a ieșit recent la iveală din cauza unui proces idiot” – trimiterea fiind la cererea de blocare a proiectului depusă de o organizație non-profit, National Trust for Historic Preservation (NTHP), preocupată (oficial) de distrugerea valorii estetice și istorice a clădirii Casei Albe și, mai larg, a peisajului arhitectural, altminteri atât de bine trasat cu echerul și compasul, al centrului capitalei americane.

Punct în care primim răspunsul la misterul feminin: femeia suspectă din postarea lui Trump este o anume Allison Hoagland, membră a asociației NTHP, care – contrar susținerilor președintelui, că ar umbla pe unde nu-i fierbe oala, mânată, poate, de legături suspecte cu „locuri îndepărtate” (China? Marte?!) – afirmă că lucrările în desfășurare la Casa Albă deranjează orice cetățean cu ceva simț estetic care se plimbă legal prin centrul Washingtonului, cum face și ea.

Mai departe: pe 25 aprilie 2026 a avut loc atentatul de la dineul cu presa, organizat, ca în fiecare an de decenii bune, la hotelul Washington Hilton.

Aici se cere să intrăm într-o gaură de șarpe învecinată: la același tradițional dineu cu presa, la același hotel Hilton din Washington, a avut loc, în 1981, atentatul împotriva președintelui Ronald Reagan – altă sursă de teorii ale conspirației nicicând istovită, ba chiar revigorată recent, în 2025, când atentatorul, un anume John Hinckley Jr., deja eliberat din închisoare, și-a publicat un volum de memorii.

Că tot vorbim de conspirații de modă veche, iată un model excelent: Hinckley a tras asupra lui Reagan inspirat fiind de filmul Taxi Driver (1976), în care personajul principal, Travis Bickle, interpretat de Robert de Niro, a tras asupra unui candidat la președinție, inspirându-se, la rândul lui, din acțiunile foarte reale ale unui anume Arthur Bremer, care l-a împușcat, în 1972, pe candidatul la președinție George Wallace. De asemenea, potrivit folclorului conspiraționist, Hinckley era un apropiat al familiei Bush, dintre care George W. Bush, fost director CIA și viitor președinte, era, la vreme atentatului, vice-președintele SUA, care i-ar fi urmat la putere lui Reagan dacă Hinckley trăgea mai țintit.

Nu cred că mai avem noi norocul, în lumea asta stricată, în care nici marile conspirații nu mai sunt ce-au fost (îmi vine în minte noul slogan „we deserve better psyops”), să aflăm ce surse de inspirație o fi avut numitul Cole Thomas Allen, reținut pentru tentativa de pe 25 aprilie 2026.

Chiar și în lipsa acestor picanterii, unii au spus că tocmai de-aia – că e același dineu, că e același hotel, că a mai avut loc acolo un atentat – aranjamentele de securitate ale evenimentului din acest aprilie ar fi trebuit să fie perfecte. Au fost sau n-au fost și, dacă n-au fost, de ce n-au fost – devenind, bineînțeles, imediat, sursă de speculații, mai ales pe fondul deosebit de încărcat de atentate la viața președintelui Trump.

Revenind la gaura de șarpe principală: în chiar seara atentatului de la dineul cu presa, după ce toată lumea prezentă scăpase întreagă din incident (mai puțin niște polițiști care, spre deosebire de atacator, au fost răniți), președintele Trump a ținut o scurtă cuvântare, în care a spus că atacul este o nouă confirmare că sala de bal de la Casa Albă trebuie neapărat construită, din rațiuni de securitate.

Inutil de spus că această succesiune de evenimente a suscitat îndoieli și suspiciuni, întărite de faptul că, imediat după atentat, Departamentul american de justiție a cerut asociației NTHP să renunțe la proces, ceea ce asociația a refuzat. Dacă procesul continuă, este posibil să iasă la iveală mai multe detalii despre proiect decât, pare-se, ar vrea administrația să facă publice.

Acum: un buncăr sub Casa Albă există deja și poate necesita o modernizare; iar un spațiu adecvat pentru dineuri de stat la Casa Albă pare, din nou, foarte firesc. Ce atrage atenția la noul complex este, însă, lista de sponsori pentru sala de bal (nu pentru buncăr, care ar trebui finanțat din bani publici), listă din care fac parte, printre alții, companiile Palantir, Amazon, Google, Microsoft, Meta, Micron, Coinbase, Blackstone, Lockheed Martin.

Sunt companii despre care se bănuiește că sponsorizează „șopronul” pentru că au primit contractele de construire a imensului buncăr de dedesubt. Iar, având în vedere profilul lor (infrastructuri de date clasificate, platforme IA, logistică militară, structuri de cloud etc.), se speculează că acel buncăr va fi centrul nervos al întregului sistem de supraveghere IA care se construiește în SUA.

O analiză detaliată a subiectului conchidea, „conspiraționist”: „Guvernul federal consolidează azi datele de sănătate, identitate, financiare și de comunicare despre fiecare cetățean american. Aceste date trebuie procesate undeva. Au nevoie de o structură IA fortificată, clasificată și situată, fizic, într-un perimetru de maximă securitate aparținând executivului, pentru că datele sunt prea sensibile, iar dreptul autorităților de a le colecta este prea contestat ca aceste date să fie lăsate pe un cloud comercial sau în posesia unei agenții supuse unei supravegheri normale. Iar singurul spațiu care se construiește acum cu aceste specificații este cel de sub sala de bal”.

Ar fi fost arhisuficient pentru o teorie a conspirației decentă, dar nu se termină aici, întrucât în SUA se vorbește acum de un „nou Proiect Manhattan” – de data asta nu nuclear, ci pentru dezvoltarea inteligenței artificiale în competiție cu China. Iar cei care vorbesc despre acest nou Proiect Manhattan nu sunt niște oarecare; o spune, de exemplu, Jake Sullivan, consilierul de securitate al președintelui Biden; o spune Alex Karp, șeful Palantir, în noul lui Manifesto – „Republica Tehnologică”.

Ceea ce, absolut normal, la acest stadiu, ridică următoarele întrebări: este sala de bal/buncăr centrul unui Proiect Manhattan 2.0? Și, încă mai întunecat, mai adânc: oare nu cumva oamenii ăia de știință dispăruți misterios (vezi aici și aici) or fi parte din acest mega-proiect secret – și, deci, poate, cazați undeva în buncărul de sub șopron? Asta, bineînțeles, dacă nu au fost răpiți de OZN-uri – sau, alternativ, făcuți dispăruți pentru că știu adevărul despre fenomenul OZN.

Și, apoi: ce legătură ar putea exista între toate astea și faptul că, potrivit unei relatări alarmate din Washington Post de-acum vreo două zile, camerele video stradale surprind, nopțile, oameni intrând și ieșind din canalizări?! Sau, suprem, cu extraterestrul ăla deosebit de înalt și musculos pe care-l plimba președintele Trump de lanț într-o poză?!!

Sursele în text.