Opțiuni

Discutând cu oficiali, experți, diplomați și cunoscători din interior ai NATO, Politico face lista opțiunilor pe care Europa le are la dispoziție pentru a se opune preluării Groenlandei de către SUA.

Premisa, rostită de un fost deputat danez, este: „Toată lumea este foarte șocată și nimeni nu știe ce instrumente avem. Nimeni nu știe, de fapt, ce să facem, pentru că americanii pot face ce vor ei. Dar ne trebuie imediat răspunsuri. Nu putem aștepta trei sau cinci sau șapte ani”.

Opțiunea nr.1: Încercarea de a găsi un compromis

Prima versiune enunțată are la bază o interpretare psihologică, mai mult decât tactică ori strategică, a situației – interpretare pe care, fiind publicată în presă, o poate citi și administrația Trump: „O negociere din care Trump să iasă cu ceva ce poate apoi prezenta publicului ca o mare victorie și care să permită Danemarcei și Groenlandei să-și salveze onoarea este, probabil, cea mai rapidă cale de ieșire din situație”.

Alte opțiuni de compromis ar fi: să-l convingă pe președintele Trump – inclusiv prin negocieri mediate de NATO – că europenii pot întări defensiva, cu ajutorul NATO, de exemplu prin crearea unei scheme arctice („Arctic Sentry”), similare cu „Baltic Sentry” și „Eastern Sentry” – programele „santinelă”, mai ales anti-dronă, de pe flancul estic al continentului. Propunerea defensivă europeană/NATO ar trebui s-o depășească pe cea americană.

O altă idee de negociere ar fi promisiunea de investiții în dezvoltarea mineralelor Groenlandei, ale cărei rezerve au rămas în mare parte neexploatate din cauza condițiilor dificile din teren.

Opțiunea nr. 2: Pomparea de „tone de bani” în Groenlanda

Încercând să-i atragă sprijinul, administrația Trump a promis mișcării de independență din Groenlanda că, dacă se desprinde voluntar de Danemarca, insula va fi „înecată în cash american”. Ultima propunere a președintelui american este de a oferi între 10.000 și 100.000 de dolari de persoană locuitorilor Groenlandei.

În replică, opțiunea nr. 2 a Europei este ca Groenlanda să fie înecată în euro – deși, se presupune, fără a acorda Groenlandei independența de Danemarca ori bani peșin locuitorilor insulei. În schimb, UE discută să dubleze bugetul pentru Groenlanda la 530 milioane euro pe o perioadă de 7 ani, începând cu 2028. În plus, Groenlanda va avea voie să ceară 44 milioane euro suplimentari de la UE, din fondurile speciale. Momentan, fondurile europene date Groenlandei se cheltuiesc pe „asistență socială, sănătate, educație și tranziție verde”; acum ar trebui să se cheltuiască, pe lângă aceste obiective, și pe extracție de resurse minerale.

Opțiunea nr. 3: Represalii economice

În această variantă, UE ar utiliza așa-zisa „bazooka comercială”, „care permite UE să aplice represalii în caz de discriminare comercială” și pe care a mai amenințat că o folosește și cu ocazia aplicării noilor tarife americane, dar nu a făcut-o.

Șeful Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, Bernd Lange, a declarat: „Exporturile noastre către SUA se ridică la puțin peste 600 miliarde de euro, iar pentru circa o treime din acele bunuri noi ave o cotă de piață de peste 50 de procente, ceea ce înseamnă foarte clar că puterea e la noi”.

Dar, pentru ca această opțiune să funcționeze, „Trump ar trebui să ia UE în serios”, ceea ce e greu, „având în vedere că aceste amenințări nu au dus nicăieri data trecută” – comentează Politico.

Opțiunea nr. 4: „Boots on the ground”

„Dacă SUA decide să ia Groenlanda prin forță militară, europenii nu prea au ce face pentru a-i împiedica”, afirmă Politico.

Un expert militar danez declară: „N-or să-i atace preventiv pe americani înainte de a revendica Groenlanda, pentru că asta ar fi un act de război. Dar, dacă e vorba de a răspunde, după ce americanii fac prima mutare, atunci depinde. Dacă americanii vin cu un grup foarte mic de oameni, poți încerca să-i arestezi pe acei oameni, pentru că ar fi o infracțiune”.

Dar dacă americanii vin cu mai mulți soldați, atunci, potrivit legislației daneze, armata locală este obligată să apere teritoriul, ceea ce, deși „este improbabil că ar reuși să respingă o invazie americane”, „ar putea determina soldații americani să riposteze cu foc”.

Același expert militar danez comentează: „Suntem pe un teritoriu complet necunoscut, dar este foarte posibil că o încercare de a respinge pretențiile americane asupra Groenlandei să ducă la moartea unor oameni.”

Sursa în text.