Prăbușiri de zile mari

Companiile tehnologice fac atât de multe manevre în ultima vreme, că ajungi să te întrebi dacă nu cumva viitorul ăla luminos, în care curg tokens de lapte și miere, iar IA ne dă cu aspiratorul, ne crește copiii și ne face cartofi prăjiți – cel puțin în metavers – s-a anulat și nouă nu ne spune nimeni cu voce tare.

Să fie, cumva, pentru că IA n-a fost niciodată pentru a spori nivelul de trai al maselor, ci pentru le supraveghea și controla?

Dar să nu fiu conspiraționistă și nesuferită din prima. Uneori, trebuie să știi să te bucuri de o veste bună, chiar dacă vine cățărată pe un vârf de tsunami.

Canalul YouTube Silicon Money s-a învrednicit să pună cap la cap niște suceli, întoarceri din drum, admiteri silențioase de mare eșec și teribile rateuri care ne dau de înțeles că totul nu merge bine în utopia tehnologică.

Spicuiesc. Un prim exemplu de la loc comanda privește un echipament IA pe care compania Starbucks l-a impus în 11.000 de cafenele din rețeaua proprie: o tabletă deșteaptă pe care angajatul o plimba relaxat prin fața rafturilor și ea număra tot ce era acolo, făcând, rapid, inventarul. Mai exact, de opt ori mai rapid decât un om – se lăuda producătorul.

Probabil că nimeni de la Starbucks nu s-a uitat la clipul de promovare a acestui echipament, întrucât, dacă te uiți, observi imediat că gestionarul IA trece peste o sticlă de nu știu ce fără măcar s-o observe. Ulterior, s-a dovedit că IA – culmea! – nu știe diferența dintre diversele mărci de lapte, suc, apă minerală, cafea și sirop, ba chiar confundă cacao cu caramelul, și face, în general, varză în inventar. Motiv pentru care, la nouă luni după lansarea marii inovații, Starbucks a trimis circulară la întreaga companie, să uite de IA și să numere totul de mână, de la capăt, frumos.

Iar o franciză Pizza Hut cu peste o sută de restaurante a dat în judecată OpenAI, cerând o sută de milioane de dolari despăgubiri, pentru că dispeceratul IA întârzie enorm livrările. Înainte de IA, 90% dintre comenzi ajungeau în maxim 30 de minute; după IA, cam 50% dintre comenzi ajung după mai mult de 45 de minute.

În aceeași schemă a întoarcerii la 180 de grade, mai multe companii care au făcut concedieri masive mizând pe IA (sunt date exemplele Klarna, Duolingo, Salesforce) au început să reangajeze oamenii, declarând public că decizia de concediere a fost o greșeală, atât pentru că performanțele IA nu se ridică la nivelul promisiunilor, cât și pentru că înlocuirea personalului de relații cu publicul cu roboți nu a fost deloc apreciată de clienți, care au plecat în masă la furnizori unde, dacă ai o problemă, poți să stai de vorbă, normal, cu un om, nu ca nebunii, cu televizorul.

Un raport OrgVue arată că 39% dintre cele peste o mie de companii incluse în studiu au făcut concedieri din motive de IA, iar mai bine de jumătate dintre ele admit acum că au greșit și că, dorind să-și sporească profiturile, au făcut schimbări fără să le înțeleagă consecințele.

Chiar și creatorii IA revin acum asupra estimărilor lor anterioare privind capacitatea acesteia de a înlocui oamenii la locul de muncă. La o conferință recentă la Sydney, Sam Altman (Open AI) a spus că este foarte bucuros că s-a înșelat atunci când a spus (vreme de circa doi ani în continuu) că IA va înlocui aproape toată forța de muncă umană. Dario Amodei (Anthropic), și el convins, anul trecut, că, în cinci ani, IA va înlocui omul în toate slujbele de birou, nivel de începători, a lăsat-o substanțial mai moale; acum, IA este doar ceva de care putem să ne ajutăm.

Până și Mark Zuckerberg (Meta) zice direct că e posibil ca toată chestia asta cu IA să fie o bulă, la fel ca bula dotcom. Iar clipul ne reamintește că, potrivit analizelor Goldman Sachs, din 2022 încoace, riscul de expunere al companiilor IA a crescut cu 19 trilioane de dolari.

Mai departe spre orizonturile trandafirii: companiile care dau angajaților acces la instrumente IA constată cu groază că un buget stabilit pentru un an este consumat în doar câteva luni, pentru că oamenii, întâi, se lenevesc, după care, repede, ajung incapabili să mai muncească la nivelul lor obișnuit, devenind dependenți de IA cum sunt alții de jocuri video sau de mașinile de jocuri de noroc și se prăbușesc de epuizare.

Compania Uber a avut surpriza să constate (un moment în care „îți explodează capul”, citez) că întreg bugetul pentru IA pe anul 2026 a fost epuizat în primele patru luni, bani care nu s-au tradus în absolut nimic productiv, nicio plus valoarea măsurabilă, nici în calitatea serviciilor pentru clienți, nici în calitatea condițiilor de muncă pentru angajați.

Cam în aceeași perioadă, Microsoft a început să-și anuleze majoritatea licențelor interne pentru Claude, revenind la propriile programe de codare, din același motiv: propriii ingineri s-au îndrăgostit de produsul Anthropic și fac găuri mari în buget.

Cea mai mare astfel de gaură anunțată în presă, suferită recent de o companie nenumită (am văzut speculații că ar fi fost Amazon), este de 500 de milioane de dolari, plătiți pentru instrumentele IA folosite de angajați într-o singură lună.

Clipul mai conține câteva exemple interesante. Per total, calupul mi-a evocat prăbușirea aia fabuloasă a funicularului în filmul Zorba Grecul, dar mai ales, mai ales bucuria și dansul de la final.

Sursa în text.