Prețul independenței

Bătălia pe bugetul-care-nu-este continuă în Uniunea Europeană. La încăierarea generalizată se adaugă acum „artiștii, redacțiile independente și societatea civilă” – printre care organizațiile de „fact checking” și alte entități împuternicite cu „cultura și întărirea democrației blocului”.

Potrivit EUPerspectives, această aripă a valorilor europene, hrănită din programul AgoraEU, vrea 10,72 miliarde de euro din bugetul UE pentru perioada 2028-2034 (MFF). Două comisii ale Parlamentului European („Cultură și Educație” și „Libertăți, Justiție și Afaceri interne”) au susținut această cerere, care înseamnă o creștere cu aproximativ un sfert față de propunerea însăși Comisiei Europene.

Într-o declarație comună, cele două comisii parlamentare au arătat că fabulosul buget va fi împărțit pe cinci direcții: 21% cultură, 25% audio-vizual și jocuri video; 13,5% știri și jurnalism (unde intră și fact-checking și „lupta împotriva dezinformării”); 29,5% „democrație, cetățenie, egalitate, drepturi și valori” (promovarea drepturilor și egalităților și prevenirea discursurilor nereziliente, neincluzive și, deci, nedemocratice) și 18% pentru programul „Daphne” (combaterea indiferenței de gen).

De asemenea, europarlamentarii susțin o supraveghere și mai intensă a cât de independente sunt cultura și presa din partea Comisiei Europene.

Raportorul Alice Kuhnke (europarlamentar verde din Suedia) a explicat: „În timp ce Putin și alții încearcă să creeze disensiuni în societățile noastre și să reducă vocile democratice la tăcere, răspunsul Europei începe de acasă. Obiectivul nostru este să dăm jurnalismului independent propriul buget, să oferim rapid ajutor societății civile și apărătorilor drepturilor omului sub amenințare și să sprijinim artiștii să creeze și să-și distribuie operele peste hotare. Așa vom întări democrația Europei din interior, nu doar prin finanțarea apărării”.

Potrivit grăitoarelor declarații, este necesară finanțare de urgență pentru „organizațiile amenințate”, pentru „susținerea curților independente”, a „denunțătorilor din interior” și a „alegerilor libere”.

Europarlamentarii s-au luptat mult să ajungă la această propunere „ambițioasă”, dar s-ar putea să existe o problemă la implementare.

În primul rând, Consiliul European propune un buget de numai 6 miliarde de euro pentru ditamai independența – cu peste 4 miliarde mai mic decât cer prestatorii. Culture Action Europe, Europa Nostra și Fundația Culturală Europeană au protestat deja vehement la această amenințare cu sărăcirea, emițând o declarație comună în care refuză reducerea, susțin majorarea bugetului și reamintesc că diversele instituții bruxelleze au declarat în mod repetat că vor sprijini și promova „cultura”, care este „un activ strategic” și „vital” al Uniunii Europene.

Organizațiile avertizează că serviciile lor sunt cruciale pentru realizarea proiectelor UE: „Deși înțelegem deplin urgența și necesitatea întăririi capacității Europei de a se apăra și a deveni o putere suverană, puterea economică și militară nu pot rezolva, singure, conflictele mai profunde, politice, ideologice și culturale care destabilizează lumea noastră”.

În al doilea rând, MFF însuși – bugetul mamut (peste 2 trilioane de euro, în propunerea Comisiei) din care vor să se îndestuleze și acești agenți ai iluminării – este pus sub semnul întrebării.

După ce Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a amenințat că se va opune adoptării bugetului dacă țările membre UE nu își asumă, unanim, să finanțeze Ucraina, Politico informează despre o nouă inițiativă germană: finanțarea Ucrainei va fi inclusă în MFF cu un mecanism care să necesite nu unanimitate, ci o majoritate calificată. Pentru că, așa cum declară pentru Politico unul dintre acei faimoși diplomați anonimi de la UE, „În lumea geopolitică de zi, chestia asta cu unanimitatea nu are niciun sens”.

Propunerea germană urmează să fie discutată la summit-ul UE din 26-27 noiembrie. Potrivit Politico, este de așteptat ca țări precum Ungaria, Cehia și Slovacia, care au cerut să fie excluse din programul de finanțare a Ucrainei, să se opună.

Unul dintre oponenții lui Merz, prim-ministrul ceh Andrej Babiš, tocmai are niște probleme: la Praga au avut loc demonstrații împotriva inițiativei guvernului de a prelua finanțarea televiziunii și radioului național. O relatare EUReports arată că mass media își pierd independența dacă sunt finanțate de stat (dar nu și dacă sunt finanțate de Uniunea Europeană, se înțelege).

Potrivit unei relatări Radio Prague International, Asociația Jurnaliștilor Germani, vigilentă, i-a solicitat cancelarului Merz să ridice problema independenței televiziunii și radioului național din Cehia în discuțiile lui cu Babiš; asta în caz că, poate, lui Babiš i-au scăpat înțelesurile.

Sursele în text.