Probe de loialitate

Potrivit unei relatări Bloomberg, preluate și de, printre altele, Japan Times, administrația americană a trimis aliatelor NATO un chestionar care verifică susținerea pe care acestea o acordă politicii externe a președintelui Trump.

Documentul întreabă fiecare țară dacă:

• A susținut public politica externă a SUA.

• A interzis forțelor armate americane utilizarea bazelor de pe teritoriul său, inclusiv în timpul operațiunilor din Iran și Venezuela, cu o întrebare suplimentară: există disponibilitatea de a reduce sau elimina aceste restricții?

• Cheltuiește bani cu contractori de apărare americani.

Documentul întreabă dacă țările respective au adoptat reglementări care „inhibă” contractele cu companii americane – categorie în care ar putea intra recenta decizie a Franței de a rezilia contractul cu Palantir pentru serviciile de securitate interne, ori decizia Germaniei de a nu contracta serviciile Palantir pentru operațiuni militare și servicii de securitate, sau chiar eforturile Bruxellesului de a restricționa serviciile companiilor tehnologice și de social media americane prin reglementări precum Digital Services Act (DSA) sau Digital Markets Act (DMA) și recentele amenzi aplicate de UE unor companii precum X, Meta și Apple.

Pe același subiect, al cheltuielilor militare, chestionarul întreabă nu doar dacă țările aliate cumpără produse și servicii americane, ci și dacă „s-au exprimat public împotriva noilor politici «Made in Europe» – altfel spus, dacă au dezavuat public politica de dezvoltare a sectorului de apărare european, care constituie deja un pilon central în politicile UE.

Și, mai departe, dacă nu au făcut-o deja, „sunt dispuse să o facă în viitor?” – o provocare care nu poate crea decât disensiuni la Bruxelles.

Una dintre întrebările chestionarului este: „A demonstrat țara Dvs. o aliniere cu politica americană «puternic, clar și fără vorbe»?” – aluzie la fraza cu care secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a descris abordarea securității regionale: evitarea confruntării publice și escaladării retorice. Întrebarea poate privi comentariile unor membre ale alianței la intervenția americană la Caracas sau la războiul împotriva Iranului

Potrivit surselor consultate de Bloomberg, aliații au reacționat „extrem de negativ” la această inițiativă, prin care se simt „forțați să își demonstreze loialitatea ideologică în schimbul protecției americane”. Îngrijorarea este sporită de faptul că administrația americană și-a anunțat intenția de a sprijini organizațiile politice de dreapta din Europa – mai ales Germania și Ungaria – oferind, de asemenea, un supliment de trupe Poloniei după ce candidatul preferat de americani a câștigat președinția.

Bloomberg comentează că „încercarea SUA de a-și condiționa obligațiile asumate față de aliații din NATO de loialitatea acestora ideologică ar putea reformula complet relațiile transatlantice create după Al Doilea Război Mondial. Acea relație a avut la bază garanții militare americane care permiteau membrilor alianței să aibă dezacorduri politice fără ca, prin asta, să pericliteze alianța”.

Un oficial NATO a confirmat că alianța analizează materialul împreună cu capitalele membre, dar a refuzat orice comentarii, la fel ca și Pentagonul.

Chestionarul intervine pe fondul deciziei SUA de a-și reevalua prezența militară în Europa, urmând ca măsurile concrete să fie luat până în decembrie.

Reprezentanții SUA, NATO și UE urmează să se întâlnească spre finalul acestei luni, la Bruxelles, pentru a discuta subiectele acoperite în chestionar, dar, în general, se așteaptă că SUA să își reducă amprenta militară în regiune, în același timp cu reducerea volumului de echipamente rezervate în cazul unui atac asupra NATO – primele afectate urmând a fi bombardierele strategice (o armă pe care Europa nu o are), dronele și navele militare.

Sursele în text.