Marți dimineață, procurorii francezi au efectuat o razie la sediul platformei X de la Paris, susținând că anchetează diseminarea de pornografie infantilă și încălcări ale drepturilor persoanelor prin așa-zisele „deepafakes” – imagini produse sau manipulate cu ajutorul IA – în acest caz, IA asociată aplicației Grok, pe care platforma X o pune la dispoziția utilizatorilor. O altă acuzație vizează distribuirea pe rețeaua X de materiale care neagă Holocaustul.
Este un nou nivel de escaladare în războiul purtat de UE nu doar cu Elon Musk și companiile lui, ci și guvernul american, care susține că motivațiile sunt de natură politică. Divergența are un singur motiv: încercarea UE de a impune regulamentul european Digital Services Act (DSA) platformei americane.
Americanii consideră această reglementare o formă de cenzură, iar UE, care a aplicat deja companiei lui Musk o amendă pentru încălcări ale DSA, susține acum că platforma X încalcă legea în domeniul pornografiei infantile, a negării Holocaustului etc.
„Lupta pentru libertatea de expresie în Uniunea Europeană este prezentată ca o luptă morală, în care libertatea de expresie și răspunderea pentru conținutul vehiculat pe platformele online fuzionează într-un vector exploatabil politic”, comentează Zero Hedge.
Reglementarea europeană urmărește să controleze și restricționeze, direct sau indirect, întregul ecart de expresie online – de la monitorizarea conversațiilor pe chat la supravegherea conținutului pe forumuri, ștergerea mesajelor postate și controlul postărilor prin algoritmi. Este o reglementare care se confruntă cu critici și proteste tot mai vocale nu doar de peste ocean – de la guvernul american și de la proprietarii platformelor – ci și din interiorul statelor membre, la nivel social și politic.
Razia de la Paris este cu atât mai discutabilă cu cât Franța ar avea teme mai importante de rezolvat – de la criza fiscală și criza imigrației la datoria externă, estimată să crească în 2026 cu un șocant 5% din PIB, ceea ce duce Franța în situația dramatică de a datora, deja, 120% din PIB – nivel care, de facto, se apropie de insolvență.
În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, se bucură de susținerea a sub 15% din populație, fundal pe care controversa cu americanii privind libertatea de expresie (controversă în care, în plus, Parisul are exact aceeași poziție ca Bruxellesul) devine și mai relevantă politic.
Sursa în text.
