Reveniri

Semnele sunt că SUA vrea să-și reia locul în sistemul ONU. După cum se știe, administrația Trump a retras SUA din mai multe agenții internaționale, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății (OMS), și și-a redus participarea la ONU, criticată ca ineficientă, risipitoare și desprinsă de nevoile și prioritățile SUA. Lipsa fondurilor l-a determinat pe secretarul general Antonio Guterres să declare, acum câteva luni, că ONU este în stare de „colaps financiar iminent”.

Acum, The Guardian anunță că SUA se pregătește să-și plătească parte din contribuțiile restante la ONU: 725 de milioane de dolari, ceea ce ar reprezenta mai puțin de 20% din totalul restanțelor (ONU susține că totalul datoriei este de 4 miliarde de dolari, sumă contestată de Washington).

Un fost oficial ONU a declarat pentru Reuters că banii abia acoperă o parte din salariile birocraților („Mai țin un pic barca pe linia de plutire”) și a avertizat că, dacă nu-și plătește toate restanțele, SUA riscă să-și piardă drepturile de vot în sistemul ONU începând de la anul.

Washingtonul nu a explicat decizia bruscă de a face această plată, dar ea intervine în pragul ședinței Adunării Generale ONU care va avea loc în septembrie la New York, la care se așteaptă ca președintele Trump să țină un discurs.

Mai importantă, totuși, pare împrejurarea că la ONU se pregătește alegerea unui nou secretar general ONU. Mandatul lui Antonio Guterres expiră la finalul acestui an.

Procesul de selecție se desfășoară în mare secret și votul final aparține Adunării Generale, dar recomandarea candidatului o face Consiliul de Securitate. Potrivit regulilor, candidatul trebuie să întrunească sufragiile a cel puțin nouă membre ale Consiliului de Securitate și să nu fie respins de vreuna dintre cele cinci țări care au drept de veto (SUA, China, Rusia, Marea Britanie și Franța).

Acum două zile, o analiză The Washington Post arăta că, în ciuda aparentei deconectări de la sistemul ONU, administrația Trump „face ore suplimentare” în efortul de a se asigura că viitorul secretar general va adopta pozițiile SUA nu doar în sensul reducerii costurilor și personalului rețelei de agenții, ci și în ce privește interpretarea și abordarea „pilonilor” (pace și securitate, dezvoltare și drepturile omului). Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, declara recent că ONU „are o nevoie disperată de o conducere puternică” pentru a putea face „reformă, reformă, reformă”.

Dintre cei opt candidați anunțați oficial până acum (șase sud-americani și doi africani), speculațiile ar fi că SUA i-ar susține pe recent propusa Ivonne A-Baki, fostă ambasadoare a Ecuadorului la Washington și/sau pe argentinianul Rafael Rossi, actualul șef al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA), care, însă, pe de o parte, a stârnit și critici prin modul în care a gestionat criza din Iran și, pe de altă parte, nu se bucură de susținere nici din partea Rusiei, nici din partea Marii Britanii.

Dar, așa cum menționează The Washington Post, cunoscătorii din sânul sistemului se așteaptă la o surpriză din partea Americii. Washingtonul nu a negat zvonurile, apărute în The New York Times luna trecută, că președintele Trump ar vrea să-l numească în fruntea ONU pe Gianni Infantino, șeful FIFA, aflat (iarăși) în mijlocul unei uriașe controverse.

Euro News relata, la final de iulie, că propunerea lui Infantino de a privatiza Cupa Mondială a stârnit revolta echipelor naționale europene. Turneul american al Cupei Mondiale de anul acesta a scandalizat multă lume – de la prețul exorbitant al biletelor la profitabilele „pauze de hidratare” și de la tratamentul preferențial care ar fi fost acordat Argentinei la fabuloasa sumă de 15 miliarde de dolari acumulați de FIFA, o organizație non-profit. Pe de altă parte, Infantino are o relația foarte apropiată cu președintele Trump, pe care îl consideră un „mare prieten”, și căruia i-a acordat, din proprie inițiativă, în decembrie 2025 (proaspăt inventatul) „Premiu FIFA pentru Pace”.

O altă speculație menționată, mai în glumă, mai în serios, de The Washington Post este că Trump l-ar putea propune pentru funcția de secretar general al ONU pe propriul său ginere și reprezentant personal la nivel global, Jared Kushner.

Cealaltă știre care atrage atenția în acest context privește sistemul OMS. După cum se știe, administrația Trump a retras SUA din OMS anul trecut, anunțând, în același timp, că, din cauza efectelor adverse ale vaccinurilor asupra sănătății, SUA nu va mai finanța nici GAVI, cel mai puternic sindicat internațional pentru vaccinuri din lume.

GAVI – un parteneriat public privat care reunește Fundația Bill și Melinda Gates cu OMS, UNESCO și Banca Mondială – colaborează extrem de strâns cu OMS întru vaccinarea populației globale, astfel că retragerea SUA din OMS și retragerea finanțării pentru GAVI sunt măsuri îngemănate.

Acum, însă, potrivit unei relatări Modernity, SUA își revizuiește poziția și pe acest aspect. Secretarul american de stat Marco Rubio a promis recent că SUA va relua relațiile cu GAVI, invocând ca pretext o epidemie de ebola.

În comunicatul de presă emis de Departamentul de Stat se arată că GAVI și-a asumat niște obligații privind siguranța vaccinurilor și transparența și Standardul Aur în Știință și principiile și sănătatea globală, astfel că SUA poate acum să reia finanțarea, începând cu o plată de 600 de milioane de dolari, aprobați deja de Congres.

Potrivit comunicatului de presă: „Pentru a realiza toate aceste transformări, producătorii vor trebuie să-și extindă baza de producție, țările vor trebuie să adopte noi formule de vaccinuri, iar consiliul de conducere GAVI va trebui să obțină aprobările necesare. SUA recunoaște dificultățile de implementare, dar salută disponibilitatea GAVI de a face eforturi către aceste obiective, prin guvernanță transparentă și o conducere responsabilă”.

În plus, „având în vedere contribuția considerabilă pe care SUA o are la îmbunătățirea accesului la vaccinuri, SUA se așteaptă să-și reia locul în consiliul de conducere GAVI”.

Ceea ce ar echivala cu reluarea colaborării SUA cu OMS, măcar prin intermediul GAVI, dacă nu, cel puțin deocamdată, în mod direct, prin reluarea statutului de membru.

Surse în presă.