Riscuri și despăgubiri

France-Soir anunță că Federația Rusă a depus cerere arbitrală împotriva Euroclear (principalul mecanism european de decontare, custodie și gestiunea riscurilor financiare), solicitând compensări de 200 de miliarde de euro pentru activele rusești blocate de Uniunea Europeană începând cu 2022, plus penalități și dobânzile pierdute.

Arbitrajul va avea loc la Moscova și, în caz de victorie, Rusia își va putea satisface creanța executând activele Euroclear în diferite jurisdicții, chiar dacă Belgia refuză să recunoască hotărârea.

Riscul unei asemenea acțiuni arbitrale a fost semnalat încă din 2024, când banca centrală a Suediei, Riskbank, a avertizat UE că înghețarea activelor rusești deținute de Euroclear este o măsură fără precedent, care poate avea efecte negative severe, nu doar strict finaciare, ci și – ori mai ales – asupra credibilității Europei pe piața financiară internațională.

Subiectul a revenit pe tapet în decembrie trecut, când Comisia Europeană a încercat să preia parte din activele rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, tentativa rămasă fără succes în fața opoziției ferme a Belgiei – țara în care își are sediul Euroclear.

În cele din urmă, s-a decis să se acorde Ucrainei un „împrumut” de circa 90 de miliarde de euro – decizie a cărei punere în executare a fost, până recent, blocată de Ungaria. După schimbarea guvernului de la Budapesta, s-au reluat procedurile de acordare a acestei finanțări, care urmează să fie suportată de țările membre (mai puțin Ungaria, Cehia și Slovacia, care au refuzat să participe la schemă).

La cererea arbitrală contra Euroclear se mai adaugă și diversele cereri de despăgubiri formulate, începând cu 2022, de persoane fizice și juridice de naționalitate rusă afectate de măsurile de confiscare luate de autoritățile europene, care, potrivit relatării, ar mai însuma în jur de 50 de miliarde de euro. Cererile respective sunt formulate în baza diverselor tratate bilaterale de protecția investițiilor încheiate între Federația Rusă și țări europene și beneficiază de o jurisprudență favorabilă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Uniunea Europeană a încercat să blocheze astfel de cereri, precizând – mai ales în pachetele de sancțiuni no. 15 și no. 18 – că nu va recunoaște și pune în executare pe teritoriul țărilor membre hotărârile judecătorești sau arbitrale rusești, mai ales cele privind sancțiunile aplicate Rusiei de Uniunea Europeană. Obstacol ocolit prin sesizarea unor curți arbitrale precum cele de la Londra, Geneva, Hong Kong, Singapore.

Analiza din France-Soir subliniază că puterea financiară a Uniunii Europene și a Marii Britanii se bazează, în mare parte, pe rolul lor de intermediar de încredere în fluxurile financiare provenind din restul lumii. Uniunea Europeană, mai ales, a beneficiat de încrederea economiilor emergente tocmai grație perceputei ei stabilități juridice. Or, această reputație are azi de suferit din pricina tratamentului fără precedent aplicat activelor suverane ale Rusiei și încercării UE de a sustrage de la autoritatea hotărârilor arbitrale.

Sancțiunile împotriva Rusiei sunt susținute aproape exclusiv de țările membre ale G7, nu și de cele din așa-zisul „Sud Global”- conchide France-Soir – ceea ce sporește riscul unei migrații a activelor financiare păstrate de economiile emergente în Europa către alte zone, cum ar fi zona Golfului și Asia de Sud-Est, ceea ce ar „fragiliza pe termen lung modelul european și moștenirea Bretton Woods”.

Acest risc reputațional cu urmări severe a fost, de altfel, semnalat de-a lungul ultimilor ani și de Euroclear și guvernul Belgiei, și de Fondul Monetar Internațional și guvernul SUA, și chiar de Banca Centrală Europeană.

Sursa în text.