Soluția miraculoasă

Ultimele zile au fost bântuite de un tsunami de atacuri/defecțiuni cibernetice. Cele mai multe incidente au avut loc în SUA, afectând sisteme critice – atât private, cât și publice. Lista entităților lovite între 12 și 16 noiembrie include Microsoft; Anthropic Claude; sistemul american de control al traficului aerian (FAA); platforma Workday; Amazon; băncile Chase, Bank of America, Wells Fargo și US Bank și rețeaua de plăți digitale Zelle; United Airlines.
La lista de mai sus, Zero Hedge adaugă rețeaua internă NSA Net, folosită de angajații NSA pentru a comunica informații clasificate, care a suferit o perturbare calificată drept „cod galben”, al doilea cel mai înalt nivel de alertă. Un oficial al agenției a declarat că nu este exclus un atac, dar alte surse admit că ar putea fi vorba doar de consecințele unei operațiuni tehnice de actualizare a programelor software utilizate. De asemenea, Apple s-a confruntat cu întreruperi ale serviciilor, printre care AppleCare, App Store și Apple Music.
Ieri după-amiază, agenția federală americană pentru situații de urgență, FEMA, și-a verificat sistemul de alerte – fără incidente, pare-se, deși multă lume a comentat că a face un exercițiu de acest tip în mijlocul unui val de alerte reale împinge cam mult granițele coincidenței.
Între timp – deși nu există o declarație oficială care să califice valul de incidente ca rezultate ale unui atac sau al mai multor atacuri, iar multe dintre entitățile afectat au pus problemele pe seama unor defecțiuni tehnice – FBI a emis o alertă pe X avertizând că infractorii cibernetici și hackerii susținuți de state utilizează ARTEX – un instrument bazat pe „super-inteligență” – pentru a automatiza atacurile împotriva companiilor și organizațiilor din întreaga lume.
În fine, trecând Atlanticul, ajungem la compania norvegiană Equinor – unul dintre cei mai importanți furnizori de gaz din Europa – care confirmă, pe propriul site, că incidentul de ieri, 17 noiembrie, a fost un atac cibernetic.
Atacurile sau ce-or fi ele survin campaniei de „pregătire a populației” pentru acele faimoase „72 de ore de autonomie” – campanie lansată în octombrie de UE – dar și de guvernele Marii Britanii, Australiei, Japoniei și altor țări din blocul occidental.
Citată de Brussels Signal, reprezentanta Comisiei Europene pentru „egalitate, pregătire și gestiunea crizelor”, o anume Hadja Lahbib, a declarat că, în 25 de ani de-acum înainte, fiecare european va avea la ușă o geantă cu cele necesare în caz de urgență. În pregătirea acestui viitor luminos, Lahbib a precizat că, pentru copii, „a învăța ce să faci când sună alarma ar trebui să fie la fel de natural ca a învăța să înoți”.
Asta pentru că „Nu suntem în război, dar nici pace nu este”. În viziunea Comisiei, Europa există „într-o zonă periculoasă de gri”, care „poate trece la roșu într-o clipă” și „UE trebuie să fie pregătită pentru ce-i mai rău, inclusiv un conflict armat”.
Toate cele de mai sus s-au spus la Forumul European pentru Protecție Civilă organizat la Bruxelles pe 3 noiembrie, că așa s-a nimerit să fie.
Deasupra acestor lucruri, atârnă greoi avertismentul emis acum câteva zile de marele filantrop clarvăzător Bill Gates: omenirea are nevoie de un atac cibernetic major ca, zguduită, să accepte că reglementarea internațională a inteligenței artificiale.
Acesta este fondul pe care Chatham House, mama tuturor think tank-urilor, a găsit de cuviință să pună întrebarea: „Când se vor stinge luminile, cum vor avea acces europenii la propriii bani?”.
Nu „dacă” se vor stinge, ci „când”.
Dar răspunsul este și mai alarmant decât întrebarea. Pentru că Chatham House profită de această criză perfect exemplară și absolut misterioasă pentru a face reclamă monedei de control, CBDC.
Digitalizarea tot mai accentuată expune economiile și sistemele de plată europene la riscuri – aflăm, după ani de digitalizare forțată, en masse și accelerată. Ni se dau ca exemple-premisă penele de curent din Marea Britanie, Spania și Portugalia, sau atacurile cibernetice asupra sistemelor financiare care au paralizat activitatea bancară în 2025 și 2026.
Dar nu vă faceți griji; autoritățile veghează. Pe de o parte, ne spune tancul gânditor, guvernele și-au îndemnat cetățenii să păstreze niște sume modice în numerar – dar sigur că nu numerarul este soluția viitorului. „Utilizarea numerarului este în declin de multă vreme” – un declin, și acela, totuși, indus; plus că, dacă nu e curent, nici ATM-urile nu funcționează.
Or, „monedele digitale emise de băncile centrale (CBDC), care pot funcționa offline, oferă o soluție la această problemă”!
Monedele digitale ale băncilor centrale (CBDC), ne spune Chatham House, nu sunt altceva decât „versiuni digitale ale monedelor naționale existente, emise de băncile centrale – în esență, numerar digital” – o definiție care lasă deoparte exact aspectul cel mai important al acestor așa-zise monede, anume că sunt un instrument de control social.
Pe lângă aceea că pot fi folosite și când nu ai curent, continuă tancul, CBDC – fiind emise direct de băncile centrale – prezintă avantajul deosebit de a nu fi expuse riscului care afectează depozitele obișnuite când banca intră în incapacitate de plată.
Astfel prezentate, CBDC devin o ofertă de nerefuzat. Iar Banca Centrală Europeană și Banca Angliei lucrează intens la salvarea cetățenilor de efectele multiplelor crize care ne pot lăsa fără curent și fără banii din bănci, avansând rapid spre emiterea noilor instrumente.
Și, dacă tot a ajuns până aici – iar tentativele de a răsturna Brexitul continuă – Chatham House recomandă o mai strânsă colaborare între UE și Marea Britanie în materie de CBDC, îndemnând părțile să profite de summit-ul din 20 noiembrie pentru a bate în cuie un sistem comun pentru „plăți mai reziliente”.
Sursele în text.