Specialități de la Davos
În timp ce întreaga lume urmărea fascinată intervențiile liderilor politici la marea adunare a Forumului Economic Mondial, ediția 2026 (cu precădere discursul președintelui Donald Trump, dar și pe cel al premierului canadian, Mark Carney, care a admis că „ordinea internațională bazată pe reguli” nu mai e și nici nu a fost, de fapt, pe bune, vreodată, sau pe cel al premierului belgian Bart De Wever, care a spus că „una e să fii un vasal fericit, alta să fii un sclav mizerabil”), reprezentanți ai speciei Homo Davos își continuau agendele prin alte încăperi, netulburați, pare-se, de ce se petrecea pe scena principală.
Una dintre obsesiile Homo Davos este să schimbe meniul omenirii din mâncare în chimicale și fake-uri. În jargonul obscur care caracterizează specia, asta se numește „inovarea alimentației”. Unul dintre exemplarele prezente, Andrea Illy, a spus, într-o discuție cu semenii lui: „Deci, cred că iau act, dați-mi voie să spun, că există o rezistență culturală teribilă din partea consumatorilor să accepte alimentele tech. Dar, în opinia mea, ele reprezintă cale spre progres”.
Ceea ce nu ar fi fost o problemă, pentru că nu-mi imaginez că ar încerca cineva să-l oprească pe Illy să meargă, singur sau însoțit de familie și prieteni, pe calea progresului și propriilor opinii – chiar dimpotrivă, dar el a continuat, clarificând că opinia lui nu se referă la sine, ci la „civilizația occidentală”: „Știm din statistici… că 70% din amprenta ecologică a agriculturii se datorează proteinelor animale și, pe de altă parte, este o chestie fiziologică, știm că un consum excesiv de proteine animale este principala cauză a bolilor necontagioase. Care sunt, gen, numărul unu în problemele de sănătate ale civilizației occidentale. Așa că ce-ar fi să reducem proteina animală la un nivel sănătos, optimizând, în același timp, și impactul asupra mediului? De ce să folosim animale când putem cultiva carne și să luăm numai ce e bun din asta? Dar știu că este o revoluție culturală; ne va lua decenii”, a încheiat el, optimist.
Optimism cu atât mai deraiat de la realitate cu cât cercetările recente arată că așa-zisa „carne tech” presupune costuri foarte mari, iar riscurile de sănătate pe care le creează nu au fost studiate. Diverse companii „start-up” care au propus astfel de produse și-au închis activitățile anul trecut, din lipsă de fonduri, iar, în SUA, șapte state au interzis deja fabricarea, vânzarea și distribuția de astfel de fripturi misterioase.
Preocupări asociate au ieșit la iveală prin gura unei anume Jasmin Hume, care a spus că este foarte rău ca autoritățile să verifice mai atent chimicalele – aditivi sintetici și vopseluri – care intră în produsele alimentare. În perfectă coerență cu logica tip Davos, un astfel de control – propus de secretarul american pentru sănătate, Robert Kennedy Jr. – ar dăuna „consumatorilor, industriei și mediului”. Măsurile lui Kennedy vizează eliminarea zaharurilor și alimentelor ultra-procesate (așa-zisa „junk food”), și promovează alimentele naturale, cu conținut nutritiv ridicat, inclusiv în scopul de a combate bolile cronice.
Ceea ce nu e bine, a explicat Hume: „Acum, industria alimentară este supusă la un stres fără precedent. Consumatorii au niște așteptări care evoluează constant, în ce privește alimentele pe care le cumpără și le consideră prioritare. În Statele Unite, mișcarea Make America Healthy Again a spus multe lucruri recent. Cum că trebuie să ne uităm foarte atent la unii compuși, cum ar fi aditivii sintetici și vopselurile care, în alte țări, există în sistemul alimentar de multe decenii, dar intră acum în vizor.”
„Este foarte, foarte greu să fii capabil să faci un asemenea nivel de schimbare a formulelor, asta ca să nu mai zic de reglementări, care trebuie făcute în același timp”, a spus Hume, dezolată.
În fine, Davos n-ar fi fost Davos fără vaccinuri și, mai ales, fără necazul că populația „ezită” neașteptat în fața efortului de injectare universală. Aceste supărări au făcut obiectul unei alte întruniri, la care șeful simpaticei companii Moderna, Stéphane Bancel, s-a lamentat de respingerea în masă a „vaccinurilor ARNm”, pe care o pune pe seama „insuficientei comunicări” din timpul pandemiei și de „dezinformarea rampantă pe social media”. Probabil că Bancel nu a aflat că, pe vremea covidului, marile platforme de socializare online erau controlate strict de politicile și entitățile pro-vaccin, iar „comunicarea” pro vaccinare umplea televizoarele, fără rest, 24/7.
Bancel și-a exprimat, în auzul tuturor, regretul că nu s-a ocupat mai eficient de „barierele psihologice”, insistând că „nu s-a făcut rabat de la siguranță” în ce privește injecțiile – încercând, astfel, să resusciteze sloganul de mare succes „sigur și eficient”. Mai rău, nici vaccinurile gripale anuale nu mai merg la oameni cum mergeau înainte, zice Bancel. Acum, Bancel speră că, dacă fac niște „vaccinuri anticancer” cu ARNm, lumea o să le cumpere, ce să facă, e boală grea.
În ambele cazuri obsesive – alimente artificiale și tratamente genetice – Omul de Davos se bazează pe „schimbarea percepției populației”, admițând că asta nu se va putea face decât „în timp”.
Sursa: Modernity