France-Soir raportează că peste o sută de organizații din 30 de țări solicită guvernelor europene să rezilieze contractele încheiate cu firma americană Palantir.
De la înființarea sa, în 2003, Palantir și-a extins portofoliul de clienți, incluzând – pe lângă piețele sale principale, precum apărarea și serviciile de informații – ministere, agenții de informații, guverne naționale și mari corporații.
În SUA, compania înființată de, printre alții, Peter Thiel și Alex Karp, se bucură de o relație extrem de apropiată cu administrația Trump și a reușit, în ultimii ani, să-și consolideze legăturile cu un număr tot mai mare de agenții federale de securitate, precum și cu sisteme de supraveghere și control, în special în cadrul Pentagonului și al agenției anti-imigrație (Immigration and Customs Enforcement – ICE).
Dar Palantir are numeroși clienți și în Europa, unde a dobândit o poziție solidă în sectoare de stat, de la sănătate și apărare până la forțele de ordine. Serviciile de securitate internă franceze (DGSI), de pildă, au derulat un contract cu Palantir timp de un deceniu, începând cu 2015. Anul trecut, Franța a reziliat acest contract, preferând serviciile companiei franceze ChapsVision.
În Marea Britanie, un consorțiu condus de Palantir a câștigat, în 2023, un contract de circa 330 de milioane de lire sterline pentru platforma de date a Serviciului național de sănătate (NHS). Având în vedere că Palantir furnizează servicii agenției americane anti-imigrație ICE, criticii se tem că platforma NHS ar putea, într-o bună zi, să faciliteze accesul poliției sau al ministerului britanic de interne la datele pacienților, încălcând libertățile individuale și colective.
În Țările de Jos, sectorul apărării utilizează instrument Palantir încă din 2010, iar, în martie 2025, NATO a achiziționat de la Palantir sistemul Maven Smart System pentru operațiuni militare. O altă sursă de critici este contribuția Palantir la operațiunile din Gaza, criticate în mod special de Amnesty International.
În ciuda controverselor, multe guverne europene continuă să lucreze cu Palantir în domeniile cele mai sensibile. Motiv pentru care un număr de 125 de companii și asociații europene (printre care se numără Attac, La Quadrature du Net, Union Syndicale Fédérale și mai multe federații sindicale din Franța) solicită, într-o scrisoare deschisă, încetarea contractelor publice existente și excluderea Palantir de la viitoarele licitații.
France-Soir rezumă: „Potrivit semnatarilor, software-ul capabil să coreleze rapid volume uriașe de date poate extinde capacitățile de supraveghere ale statului – o tendință pe care aceste organizații o consideră un regres pentru democrația din Europa. O altă îngrijorare vizează dependența de un singur furnizor – și acela străin – pentru operațiuni sensibile. Organizațiile atrag atenția asupra accesului Palantir la date, a integrării acestei companii în foarte multe departamente guvernamentale și a dificultății de a schimba ulterior furnizorul.”
„Scrisoarea avertizează cu privire la riscurile pe care o astfel de dependență le prezintă pentru suveranitatea statelor europene, nu doar în sfera digitală, ci și dincolo de aceasta”, avertizând că apropierea companiei de administrația Trump este periculoasă, „având în vedere disponibilitatea demonstrată a președintelui de a transforma relațiile economice și comerciale ale SUA în instrumente de presiune”.
Menționând că Elveția „a respins mai multe oferte din partea Palantir” și că Spania, Țările de Jos și Danemarca se distanțează de compania americană, autorii scrisorii îndeamnă guvernele să dezvolte soluții alternative, acordând prioritate ssistemelor open-source și controlului public asupra datelor.
Un aspect particular al scrisorii deschise este că semnatarii cer instituțiilor financiare publice europene să își vândă participațiile deținute la Palantir. Întrucât, așa cum relata Follow the Money în martie anul acesta – „în ciuda îngrijorărilor privind drepturile omului și democrația” și a „potențialelor amenințări la adresa securității europene” – „cele mai mari bănci și fonduri de gestiune a activelor și-au sporit dramatic investițiile în compania Palantir în ultimul an”.
În 2025, „peste 100 de bănci majore, fonduri de management, asigurători și fonduri de pensii și-au crescut participația colectivă în Palantir cu aproape 70% față de anul precedent”. Printre investitori se numără Barclays, Deutsche Bank, BNP Paribas, Norges Bank, Amundi, Legal & General etc. Împreună, aceste participații se ridicau, la finalul lui 2025, la minim 27 de miliarde de dolari.
Vom vedea dacă și cum vor răspunde aceste instituții financiare la scrisoarea deschisă, având în vedere că participațiile lor în Palantir sunt foarte lucrative.
Un alt articol Follow the Money, datând din luna august 2026, semnalează un motiv suplimentar de nemulțumire: Palantir plătește în Europa taxe în valoare de „mai puțin de doi cenți pe dolar”.
Un raport emis de Centre for International Corporate Tax Accountability and Research (CICTAR) la cererea European Federation of Public Service Unions (EPSU) arată că, în 2025, Palantir a declarat profituri brute de 1,66 miliarde de dolari și a plătit taxe de numai 22,7 milioane, adică aproximativ 1,4%, mult sub minimul de 15% agreat sub egida OECD de peste 145 de țări – deși SUA nu este printre ele. În 2024, procentul a fost de circa 4%.
Analizând structura fiscală agreată de Palantir cu mai multe guverne europene, studiul CICTAR a descoperit „un tipar clar de evitare agresivă a taxelor… în majoritatea țărilor examinate”.
Raportul nu califică metodele folosite ca ilegale (în mare parte, taxarea este mutată, prin diverse metode, în SUA, unde Palantir beneficiază de diferite scutiri și reduceri), dar, așa cum comenta un expert, „Palantir își ocolește răspunderile sociale prin diverse aranjamente opace… nu plătește taxe deloc, sau aproape deloc, deși, în țările unde operează, se folosește de servicii publice precum educația, sănătatea, infrastructura. Astfel că, la final, nota de plată este suportată tot de contribuabil”.
Problema devine un nou motiv de critică la adresa Palantir. Un expert în suveranitate digitală comenta că „a reduce dependența (Europei de tehnologia americană) este și-așa destul de dificil, dar, dacă firmele americane se mai și bucură de avantaje fiscale substanțiale, atunci devine și mai dificil pentru companiile europene să concureze… Dar, ca guvern, ai cel puțin obligația morală de a lua în calcul măsura în care companiile contribuie la prosperitatea pe scară mai largă…”
Sursele în text.
