Dansul săbiilor

Politico ne ține la curent cu saga luptei pentru controlul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene (sau, mai exact, a statelor membre ale Uniunii Europene).

Relatam recent că, actualmente, taberele angajate în dispută sunt Franța, care o susține pe „șefa diplomației europene”, Kaja Kallas; președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care vrea să-și aroge controlul în detrimentul Serviciului de acțiune externă (EEAS) condus de Kallas (și cu încălcarea dispozițiilor tratatelor europene); și Germania, care pare să țină mai mult cu von der Leyen, deși ar putea opta și pentru o a treia soluție, care nu dă câștig de cauză nici lui Kallas, nici lui von der Leyen.

Mai nou, în ring a intrat și Josep Borrell – predecesorul lui Kallas în funcție între 2019 și 2024 și un înalt funcționar european foarte reputat. Veteranul Borrell a criticat foarte aspru (și public) ambițiile Comisiei Europene în ambele domenii – politică externă și apărare – spunând că, în esență, sub conducerea Ursulei von der Leyen, Comisia și-a depășit puterile alocate prin tratatele Uniunii și creează confuzie în reprezentarea Europei pe scena globală.

Într-un interviu acordat Politico, Borrell a afirmat că intervențiile tot mai dese ale Comisiei în teritoriul de competență al EEAS au creat „o harababură” în mașinăria de politică externă a blocului: „Comisia nu vorbește reprezentând Uniunea Europeană; Comisia vorbește reprezentând doar Comisia”.

„Este cea mai clară mustrare publică adusă până acum de un fost mare diplomat UE în lungul conflict instituțional care clocotește sub actuala președintă a Comisiei, Ursula von der Leyen”, comentează Politico, precum și prima acuzație directă făcută la acest nivel că executivul UE – Comisia, care ar trebui să fie garantul tratatelor – a încălcat ea însăși limitele impuse prin tratatele Uniunii.

Borrell a reamintit că, potrivit tratatelor, Comisia „va asigura reprezentarea externă a UE… cu excepția politicii externe și de securitate comune”.

Politica externă, a subliniat el, este de competența capitalelor statelor membre. „Comisia are, desigur, și politici care au o dimensiune externă. Dar asta e una, și alta este să pretindă să stabilească și definească ea poziția întregii Uniuni în războiul din Iran sau în conflictul Israel-Palestina ori în alte conflicte din Orientul Mijlociu. Astea nu sunt relații externe. Asta este politică externă… dacă vrei să stabilești o poziție comună de politică externă, te duci la Consiliu”, unde țările membre au competența de a stabili această politică, a spus Borrell.

Aceeași problemă se întrevede tot mai mult acum și în ce privește politica de securitate, a continuat Borrel. „Dacă aș fi fost acum înalt reprezentant și aș fi auzit pe cineva de la masă spunând «Voi construi o Uniune de Apărare Europeană», nu cred că m-aș fi simțit prea confortabil”. Din punctul lui de vedere, Comisia își depășește puterile legale și pe acest subiect; ca și politica externă, politica de apărare este atributul capitalelor statelor membre, nu al Comisiei.

Or, în 2024, von der Leyen a creat un post de comisar pentru apărare, ocupat de prim-ministrul Lituaniei, Andrius Kubilius, pe care l-a însărcinat oficial cu misiunea de a construi „European Defence Union”.

Formal vorbind, Kubilius „nu este decât comisar pentru industria de apărare”, ceea ce ar corespunde cu limitele legale ale puterilor Comisiei (reglementarea pieței, de exemplu), numai că, spune Borrell, „se pare că nu despre asta este vorba”. Este evident, spune Borrell, că, prin aceste manevre, Comisia „și-a exprimat voința de a-și extinde puterile, controlând și politica externă, și pe cea de securitate”.

„Politica de apărare este o politică interguvernamentală” (i.e., stabilită de statele membre, prin vot unanim). „Asta este realitatea. Comisia nu se poate comporta ca un fel de Pentagon din umbră”.

„Dacă te-apuci să construiești o astfel de structură instituțională, va apărea un conflict, este inevitabil”.

Borrell însuși a avut propriile conflicte cu Ursula von der Leyen, în perioada în care ocupa funcția de înalt reprezentant, tot din cauza unor percepute expansiuni ale Comisiei în domeniul de competență al EEAS. În 2021, el a fost dat la o parte de von der Leyen la lansarea, în cooperare cu administrația Biden, a Consiliului de Comerț și Tehnologie SUA-UE, un forum la care Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie reprezentată de șeful EEAS, nu de președinta Comisiei.

Surse în text.