După ce, vara asta, UE a cedat decisiv în fața presiunilor marilor companii tehnologice acceptând să clasifice datele privind impactul centrelor de date asupra atât de prețiosului nostru mediu înconjurător, aflăm despre o nouă victorie a aceluiași lobby.
Potrivit EU Perspectives, urmare „presiunilor masive ale grupurilor de lobby”, guvernele statelor membre UE relaxează reglementările pentru a da acces marilor companii IA la datele personale ale cetățenilor europeni.
O investigație realizată de Corporate Europe Observatory și LobbyControl arată că marile companii de tehnologie și grupuri de interese din mediul de afaceri au avut sute de întrevederi cu politicieni europeni pe marginea pachetului legislativ Digital Omnibus, prin care UE urmărește să simplifice reglementările în domeniul digital, inclusiv cele din Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR).
Una dintre cele mai controversate modificări este cea care permite companiilor tehnologice să folosească datele personale ale cetățenilor europeni pentru a-și dezvolta și rula sistemele IA; singura condiție pe care trebuie s-o dovedească operatorii pentru a avea acces la aceste date fără consimțământul proprietarului lor este un așa-zis – și vag – „interes legitim”.
O altă modificare permite companiilor ca, înlocuind numele persoanei cu un pseudonim (cod), să scoată datele personale de sub protecția GDPR.
Apărătorii drepturilor cetățenilor avertizează că, în baza acestor noi prevederi, companiile tehnologice pot avea acces la informații deosebit de sensibile – precum originea etnică, convingerile politice sau orientarea sexuală – și pot folosi datele relevante în aplicații cum ar fi recunoașterea facială.
Consiliul European susține, dimpotrivă, că nivelul de protecție a vieții private este unul ridicat și că modificările „vor facilita activitatea întreprinderilor în întreaga Europă, reducând sarcinile administrative și menținând, totodată, standarde ridicate în ceea ce privește protecția datelor și drepturile cetățenilor”.
Concluziile investigației apar după ce, săptămâna trecută, Consiliul European și-a finalizat poziția de negociere privind pachetul Digital Omnibus.
Mai rămâne să se pronunțe și Parlamentul European, dar sunt slabe speranțele că poziția europarlamentarilor va fi diferită, câtă vreme, așa cum constată ancheta, fenomenul de lobby a fost extrem de intens și la această instituție. Raportul consemnează că, din cele 655 de întâlniri pe care membrii Parlamentului European le-au avut cu organizații de lobby de la momentul în care Comisia a prezentat propunerea, în noiembrie 2025, și până acum, 83% au reprezentat interese de afaceri și numai 11% au implicat organizații ale societății civile sau sindicate.
Practic, lobbyiștii au avut, în medie, trei întâlniri cu eurodeputații în fiecare zi lucrătoare. Google și Meta au avut, respectiv, 21 și 19 întâlniri – mai mult decât orice altă companie, iar asociația DIGITALEUROPE, unul dintre reprezentanții industriei, a avut 10 astfel de contacte.
Raportul consemnează, de asemenea, că așa-zisul „fenomen al ușilor turnante” (trecerea personalului între sectorul public și cel privat) între Parlamentul European (și alte instituții europene și guverne naționale) și companiile tehnologice este foarte intens, ceea ce oferă companiilor tehnologice un acces privilegiat la factorii de decizie politică, generând totodată conflicte de interese.
Un exemplu frapant este cel al eurodeputatei finlandeze Aura Salla, care a coordonat activitățile de lobby ale Meta la Bruxelles până în 2023, și este, în prezent, ca raportor al Parlamentului European pentru „Digital Omnibus” în cadrul Comisiei pentru industrie, unul dintre principalii negociatori ai dosarului. Mai multe organizații au cerut îndepărtarea ei din funcție pentru conflict de interese, dar Salla a rămas pe poziție.
Potrivit raportului, la nivelul capitalelor europene, cea mai intensă activitate de lobby a avut loc la Berlin – Germania deținând, grație cotei sale demografice, o pondere importantă în Consiliul European – și la Dublin – Irlanda fiind țara care deține acum președinția Consiliului.
În perioada mai 2025 – septembrie 2026, guvernul german a avut 85 de întrevederi cu 11 companii tehnologice din afara Europei, adică o medie de 1,5 întâlniri pe săptămână; și asta numai din datele făcute publice. Subiectul discuțiilor nu este cunoscut.
Cancelarul Friedrich Merz s-a întâlnit cu directorii executivi ai Apple și OpenAI, alături de reprezentanți de rang înalt de la Google și Nvidia. Doar Sam Altman, de la OpenAI, a reușit să obțină cinci întrevederi la nivel înalt la Berlin, într-un interval de patru luni. Ministrul pentru Afaceri Digitale, Karsten Wildberger – cel care coordonează activitatea Germaniei privind pachetul legislativ „Digital Omnibus” – a avut 18 întâlniri cu mari companii din sectorul tehnologic.
Felix Duffy, activist și cercetător în cadrul organizației LobbyControl, a fost tranșant: „Guvernul german a trecut de partea companiilor care dezvoltă inteligență artificială. Ministrul pentru Afaceri Digitale, Wildberger, a preluat revendicări-cheie ale lobby-ului din acest sector: datele noastre cu caracter personal vor fi puse la dispoziția inteligenței artificiale. Principalii beneficiari sunt Google, Meta și OpenAI, nu companiile europene”.
În Irlanda, registrul național de lobby indică faptul că, începând din mai 2025, Meta a contactat 41 de factori de decizie politică și eurodeputați în legătură cu normele UE în domeniul digital. Google a contactat, la rândul său, 30 de oficiali publici. Cercetătorii susțin că aceste companii tehnologice au încercat să influențeze prioritățile Irlandei pe durata președinției sale la Consiliu.
Eforturile de lobby au dus deja la rezultatele menționate: o erodare a drepturilor cetățenilor europeni în favoarea intereselor companiilor tehnologice. Dar industria se declară nemulțumită. Ar vrea mai mult.
Grupul de lobby DIGITALEUROPE declară că reformele trebuie să fie mult mai vaste pentru a permite Europei să-și dezvolte „economia datelor”, un sector care ar putea atinge o valoare de 815 miliarde de euro până în 2030.
Mai mult, directoarea organizației, Cecilia Bonefeld-Dahl, cere UE „să aloce tehnologiilor critice și digitale 25% din următorul său buget, să deschidă 25% din achizițiile publice către IMM-uri și companii în expansiune (scale-up-uri) și să atragă investiții private, inclusiv din partea partenerilor aliați”.
Sursele în text.
