Medium publică mai multe articole despre „psihoza” provocată de IA – ajunsă o nouă formă de patologie. De data asta, cei care se plâng de simptome nu sunt niște utilizatori oarecare, ci chiar arhitecții monstrului digital.
Un exemplu: Andrej Karpathy, co-fondator al companiei OpenAI, care, într-un interviu recent, a mărturisit că, din decembrie 2025 încoace, trăiește într-o „stare permanentă de psihoză IA”.
Karpathy a realizat că și-a pierdut, practic, capacitatea de a mai contribui creativ la dezvoltarea produsului. De la 80% cod scris personal, a ajuns, în câteva luni, la numai 20%; altfel spus, din arhitect a ajuns un soi de dispecer pentru produsul mașinii: petrece 16 ore pe zi dând comenzi „roiurilor de agenți” să facă ceea ce, până recent, făcea el însuși, și susține că pur și simplu nu se poate desprinde, nu se poate forța să facă nimic altceva.
Ca și alți colegi ai lui, Karpathy a descoperit că, mai ales după dezvoltarea așa-zișilor „agenți IA”, tehnologia nu este o sursă de „hiper-productivitate”, ci de nouă patologie a minții. Chiar oamenii care construiesc pretinsul Eden tehnologic au început să transmită semnale de disperare și să strige după ajutor.
Experții numesc fenomenul „brain fry” („prăjirea creierului”) – o stare de epuizare cognitivă cauzată de monitorizarea permanentă a uneltelor IA. Un studiu publicat de Harvard Business Review în martie anul acesta descrie simptome de „ceață mintală”, dureri de cap, dificultăți de concentrare și o capacitate decizională redusă.
Un alt expert, Armin Ronacher, care studiază în special efectele produse de agenții IA, spune că dezvoltatorii suferă de dependență, își pierd abilitatea de a gândi critic și formează spontan „pseudo-comunități” cu propriul lor cod cultural și lipsite de orice control sau legătură cu realitatea.
Colegul lui Ronacher, Quentin Rousseau descrie o condiție similară cu cea a dependenței de jocuri video sau jocuri de noroc mecanice, în care cel afectat se vede absolut incapabil să se oprească. Mai mult, și dacă se oprește, creierul continuă să „se joace” cu codul chiar și în somn, problema neputând fi rezolvată decât printr-o intervenție medicală.
Obligându-și angajații să lucreze cu agenți IA, marile companii tehnologice îi împing, practic, spre psihoză.
Afectați nu sunt, însă, doar lucrătorii din sectorul IT. Boala cuprinde tot mai mult agenții de marketing, juriștii, finanțiștii, managerii de personal, personalul de asistență – oameni care lucrează cu agenții IA.
Transformarea lui Karpathy, dintr-un om 80% productiv într-unul abia capabil de 20%, se vede acum la milioane de oameni și riscă să cuprindă întreaga societate – pe post de „adaptare la progres”. Pericolul este sporit de caracterul insidios al bolii, precum și de faptul că, treptat, IA este impusă în tot mai multe domenii ale vieții chiar prin norme instituționale. De la supravegherea continuă la delegarea muncii către algoritmi și acceptarea de instrucțiuni de la agenți IA, noua tehnologie amenință să ne distrugă în masă capacitatea de a înțelege și rezolva problemele.
Altfel spus, „infrastructura transformativă” promisă de IA este o „infrastructură a ignoranței” și a bolii psihice.
Sursa în text.
