Euronews informează că Grecia stă în calea proaspătului pachet de sancțiuni pe care Comisia Europeană vrea să-l aplice Rusiei, prin aceea că a cerut o exceptare de la interdicția de a cumpăra LNG de la ruși.
„Statele membre”, spune Euronews, „sunt scandalizate de această cerere, iar un diplomat a spus că asta este «o nerușinare»”.
Grecia, care are cea mai mare flotă comercială din lume, „a pus piciorul în prag” și a cerut o ajustare a interdicției impuse de UE în toate statele membre de a cumpăra, importa sau transfera, direct sau indirect, gaz natural lichefiat (LNG) care provine sau este exportat din Rusia, interdicție care ar trebui să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2027.
Grecia urmărește nu să cumpere LNG pentru consumul intern, ci doar să conserve oportunitățile de piață asociate cu transportul maritim global, cerând permisiunea de a transporta LNG către țări care nu au norocul să fie membrele UE. Interdicția, au comentat oficialii greci „aduce numai pierderi și niciun beneficiu”, întrucât Moscova „va găsi alte țări, anume China, gata să preia misiunea, așa că-și va păstra câștigurile din energie”. Argumente care, precizează Euronews, au mai fost folosite de Grecia și cu ocazia interzicerii prestării de servicii maritime pentru tancurile petroliere rusești – oare unde aceste argumente erau aplicabile și în acea situație.
„Dar alte state membre exprimă un dezacord ferm și sunt scandalizate că Grecia încearcă brusc să atace retroactiv un text legal care a fost agreat unanim în octombrie (2025). Blocul a folosit sancțiunile pentru a-și întări renunțarea la gazul rusesc și a permite operatorilor privați să invoce forța majoră pentru a rupe contractele pe termen lung”.
Or, „insistența Greciei de a obține o exceptare pentru a-și proteja interesele de afaceri îi frustrează pe mulți diplomați. Unii cred că Grecia a dat dovadă de mult mai puțină rezistență la greutăți economice decât restul blocului, care a acceptat sacrificii mai mari în efortul de a-și reduce legăturile cu Rusia”.
„O nerușinare” – repetă Euronews – a spus un astfel de diplomat.
Mărul discordiei ar fi compania Dynagas, specializată în transporturi la temperaturi sub zero grade, proprietatea miliardarului grec George Prokopiou, care controlează o altă companie, care face milioane din transportul de gaz rusesc. Dynagas a închiriat 11 nave, printre care 7 spărgătoare de gheață, celei mai mari companii rusești producătoare de LNG, Yamal, iar acum ar vrea să facă bani din această afacere – sau, măcar, să nu piardă, plătind penalități – ceea ce este, cum spune diplomatul anonim, o nerușinare.
Mai grav, compania Dynagas zice că interdicția privind gazul rusesc devine „o lovitură pe care Europa și-o trage singură, în propria capacitate maritimă, propria expertiză arctică, propria forță de muncă și influență strategică, și tot nu-și atinge obiectivele geopolitice.”
Și mai grav, Grecia insistă așa de tare să-și vadă de afacerile maritime, încât amenință alt element al noului pachet de sancțiuni (care cred că este al 21-lea): limitarea prețului pentru petrolul rusesc, care, potrivit UE, ar trebui să fie de maxim 44,10 de dolari pe baril, și ajustat ajustat din șase în șase luni, ca să fie mereu cu 15% sub prețul pieței.
Numai că prețul petrolului a crescut din cauza unui război în Orientul Mijlociu, iar necesara revizuire, care trebuia făcută pe 15 iulie, ar duce la un 58 de dolari pe baril, ceea ce Comisia Europeană găsește „inacceptabil”, așa că a propus mai bine să nu se facă nicio revizuire până în ianuarie, ca să țină prețul la 44,10 de dolari. Dar tensiunile legate de cererea Greciei privind transportul de LNG continuă, așa că, deocamdată, s-au amânat negocierile până pe 23 iulie.
Nici alte elemente din pachetul de sancțiuni nu au o soartă prea bună. Cele privind pescăriile și sancționarea Patriarhului Kirill au fost chiar abandonate; Franța și Italia au ridicat întrebări privind povara administrativă și juridică legată de serviciile consulare legate de interdicția de acces pe teritoriul țărilor membre pentru soldații ruși (se referă la cei lăsați la vatră, presupun, deși nu reiese limpede din articol); Austria vrea ridicarea sancțiunilor privind o companie de investiții, Rasperia, ca să-și recupereze cei 2,1 miliarde de euro pierduți de Raiffaisen Bank.
Sursa în text.
