Mai mulți lideri europeni – numai cei câțiva care au fost invitați – s-au întâlnit ieri, pe 12 februarie, la castelul Alden Biesen din Belgia, ca să discute între ei cum să facă Europa „mai competitivă”. Întrunirea în cerc restrâns a avut loc în pregătirea celei de pe 19 februarie, de la Bruxelles, la care vor participa și restul. Printre cei prezenți la castelul belgian a fost și Mario Draghi, în calitate de autor al Planului Draghi și de mare promotor al federalizării Europei.
Președintele Emmanuel Macron, care emitea, zielele trecute, un apel la cum să ne mai împrumutăm cu toții, în comun, de sute de miliarde, pare s-o fi lăsat mai moale (a spus, textual, „let’s be cool about it”); ideea, a explicat el, în marșarier, era să se poată discuta și asta, ca variantă: „Nu trebuie să avem un tabu pe acest subiect”. „Știm foarte bine cum funcționează coreografia cu Eurobond… Ce este clar este că avem nevoie de mai multe investiții pentru inovație, așa că trebuie să finanțăm, iar parte din finanțare va fi din bani publici”, a spus Macron.
Entuziasmul față de o nouă creștere a gradului de îndatorare a statelor membre a scăzut și grație cancelarului Friedrich Merz, care a spus: „Deși știu că sunt mai multe opinii pe subiect, eu nu voi susține ideea de Eurobond. Nu vreau să fac asta. Dar, chiar dacă eram pentru, nu aș putea s-o fac, pentru că nu pot depăși limitele de cheltuieli impuse de Curtea Constituțională federală.”
„Ne-am asumat datorii europene, dar acelea au fost circumstanțe extraordinare”, a continuat Merz, referindu-se la fondul european de relansare după Covid și cei 90 de miliarde de euro împrumutați pentru Ucraina. „Trăim vremuri în care excepția devine regula… Trebuie să ne folosim de banii pe care îi avem”, a încheiat el.
Care sunt „banii pe care îi avem”? Ne spune președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost și ea prezentă la castel și care a insistat că trebuie neapărat finalizată Uniunea economiilor și investițiilor (Savings and Investment Union), care „ar putea dezlănțui până la 470 de miliarde de euro pentru investiții”.
Unde sunt „înlănțuiți” banii ăștia? În economiile personale ale cetățenilor europeni. Uniunea cu pricina este un program prin care cetățenii europeni vor fi „încurajați” să-și scoată banii din depozitele cu dobânzi mici de pe la bănci și să-i investească pe piețele de capital, unde câștigurile pot fi (iar riscurile sunt cu certitudine) mai mari. Oamenii vor fi „încurajați” să-și investească economiile în întreprinderi mici și mijlocii, care au nevoie de finanțare – dar, se deduce, nu o primesc de la bănci sau alte fonduri și te întrebi de ce.
Dar nu trebuie să ne temem de riscuri; nu că ne garantează cineva ceva, desigur – însă trebuie să fim curajoși, să navigăm cu pletele în vânt apele furtunoase ale capitalului, să îndrăznim, dacă vrem ca UE să devină „competitivă”. UE nu ne lasă de izbeliște, nici pe departe: ne va învăța cum să ne informăm mai bine, ne va „alfabetiza” în domeniul piețelor de capital, ca să ne dăm seama cum să facem investiții cât mai profitabile.
Ca să ne ajute să ne orientăm și mai precis, UE stabilește și cam care sunt acele afaceri prioritare în care cetățenii sunt „încurajați” să-și investească banii puși deoparte pentru bătrânețe, și anume, de exemplu: tranziție verde, inovație digitală, apărare.
Von der Leyen este hotărâtă să ne încurajeze rapid de tot: „Vă anunț că de data asta sunt hotărâtă să o fac, după ce am dezbătut uniunea asta de capital timp de zece ani. Vrem să facem asta până în 2027. Dacă nu se poate până la finalul acestui an, atunci voi propune să mergem înainte cu cei care vor să accelereze, pe cooperare consolidată”.
Lucru cu care președintele Macron a fost de acord. A spus, la final: „Cu toții resimțim urgența… trebuie să acționăm imediat și să accelerăm…. Dacă în iunie nu avem niște perspective concrete și progrese tangibile, vom continua cu cooperarea consolidată” – adică acea „Europă cu mai multe viteze”.
Care sunt norocoasele țări care se vor mișca rapid spre integrare cu astfel de reforme, rămâne de văzut.
Sursa: Euronews
