„Monedele stablecoin sunt la fel de programabile, din toate punctele de vedere, ca și CBDC. Numai că, în loc să ai încredere în guvern că nu îți va restricționa condițiile în care poți cheltui moneda, acum trebuie să ai încredere într-o companie privată – în condițiile în care unii emitenți nici măcar nu sunt în SUA, adică nu mai ai protecția constituțională pentru libertate de expresie, de exemplu. Ceea ce este o situație la fel de periculoasă ca aceea în care entitatea care îți poate programa banii este un guvern. Singura diferență este că, acum, programare o face o companie privată.”
Mark Goodwin
Senatul american a adoptat, la începutul acestei luni, Legea GENIUS, care reglementează stablecoin, o formă de monedă digitală susținută în principal de dolar, și stabilește reguli pentru emitenții de monedă, inclusiv cerința de a deține o rezervă de active care să subscrie valoarea monedei emise.
În paralel, camera inferioară a Congresului american lucrează la Legea STABLE, care urmează să fie reconciliată cu versiunea de la Senat și adoptată, cel mai probabil, în sesiunea de toamnă a Congresului.
După cum îi spune și numele, această monedă se dorește mai stabilă, mai puțin volatilă decât criptomonedele existente, întrucât valoarea ei se raportează 1:1 la o altă valoare, e.g. 1 stablecoin valorează 1 dolar.
Ca orice inițiativă care poartă semnătura administrației Trump (căci cine ar putea ignora semnificațiile combinației „Stable” + „Genius”), moneda stablecoin a stârnit reacții contradictorii. Susținătorii aplaudă efortul de formalizare a industriei de criptomonedă, instituind garanții pentru consumatori și făcând posibil accesul instituțiilor financiare convenționale la piața de monedă digitală, care este în expansiune.
Criticii, pe de altă parte, spun că Legea GENIUS este mult prea prietenoasă cu emitenții. Însuși președintele Trump este acuzat de conflict de interese în relație cu moneda stablecoin USD1, emisă în luna martie 2025 de firma World Liberty Financial, o firmă deținută în esență de Trump. Potrivit unei relatări ABC News, în iunie, o firmă de investiții din Abu Dahbi a folosit această monedă pentru o investiție de două miliarde de dolari, ceea ce i-ar fi adus lui Trump profituri semnificative. Legea GENIUS ar urma să interzică membrilor Congresului și înalților funcționari guvernamentali să emită „produse stablecoin” pe durata mandatului lor; sigur că această reglementare nu i s-ar mai aplica lui Trump, care a apucat deja să profite de lipsa reglementării.
Dar criticile care se aduc acestei noi monede digitale pot fi mult mai profunde. Catherine Austtin Fitts descrie Legea GENIUS ca:
„un plan agresiv de a prelungi viața dolarului ca monedă de rezervă oferind moneda stablecoin consumatorilor din întreaga lume prin intermediul aplicațiilor de plăți pe telefon, al diverselor produse tehno-financiare și al marilor bănci…
Dacă va fi adoptată, această măsură are potențialul de a deveni cea mai mare expansiune monetară și de credit din istoria noastră.
În plus, are potențialul de a înlocui planurile de creare a monedelor digitale emise bănci centrale (CBDC) cu mecanisme de control care sunt și mai lipsite de transparență, și mai letale – într-un moment în care structura forței de muncă și a veniturilor este într-o fază de remodelare radicală.”
Iar cunoscutul analist financiar Mark Goodwin, autor al volumului The Bitcoin-Dollar: An Economic Monomyth și editorialist la Unlimited Hangout, comenta, tot pentru Solari Report, că
„Deși pericolele unui sistem de monedă fiat global sunt cu certitudine vizibile în economia actuală, înlocuirea, după 200 de ani, a sistemului de bănci centrale, cu câțiva emitenți centralizați supuși regimului de reglementare impus de Statele Unite nu prea este o îmbunătățire pentru care să merite să lupți.”
Mark Goodwin a purtat recent o discuție pe tema monedei stablecoin cu James Corbett, un veteran al presei alternative; titlul interviului, pe care îl traduc aici, în părțile esențiale, adăugând subtitluri, este „Moneda Stablecoin este chiar mai periculoasă decât CBDC”:
*
Ce este stablecoin?
James Corbett: Cred că multă lume încă nu știe ce este stablecoin și cu atât mai puțin cum le va afecta viața. Să începem, deci, cu datele de bază. Ce este stablecoin?
Mark Goodwin: Da. Ideea, numele însuși, este o găselniță foarte deșteaptă. Produsele acestea importante care intră în viața noastră au, de obicei, nume foarte deștepte, iar, cu stablecoin, este evident că vrea să sugereze stabilitate.
Pentru că stablecoin ar fi o reprezentare digital-monetară a unui bun, a unei valori din lumea reală. Iar reprezentarea este legată de acel bun real într-o paritate de 1:1. Asta ar fi partea „stabilă”. Ai o reprezentare în blockchain și ai un dolar normal, iar ele sunt legate între ele într-un raport valoric de 1:1.
Astfel că stablecoin diferă de Bitcoin, pentru că nu mai ai acele fluctuații de valoare. […] Deci e ceva stabil, ceea ce e bine, nu? Asta este ideea surprinsă în denumire.
Numai că, desigur, aici este și un truc foarte șmecher, pentru că, așa cum știm cu toții, puterea de cumpărare a dolarului numai stabilă nu e; ea este de multă vreme în scădere prin efectul inflației. […]
Și-apoi, bun, deci stablecoin ar fi reprezentarea unui dolar aflat într-o bancă. Dar ce te faci dacă banca dă faliment? Ce te faci dacă emitentul de stablecoin este supus unei sancțiuni? Chestii neplăcute de tipul ăsta, care tind să se întâmple peste tot pe unde există dolari. […]
Dolarul este deja digital și privat
Marc Goodwin: Stablecoin este, practic, întruchiparea modernă a ceea ce vedem de multă vreme întâmplându-se, și anume, crearea de capital privat.
Majoritatea dolarilor aflați azi în circulație sunt deja digitali. Dolarul este digital de multă vreme.
Dolarul este creat de Federal Reserve Bank, care, împreună cu Trezoreria, tipărește aceste rezerve, aceste valori mobiliare, pe care le dă unor bănci private, precum J.P. Morgan, să zicem. Iar J.P. Morgan, banca privată, creează apoi dolarul, direct la tine în cont.
Altfel spus, dolarul nu este creat de stat, în mod direct. Rezervele de valori mobiliare care sunt create sunt vândute, iar băncile private le cumpără și emit, practic, moneda.
Iar stablecoin este exact același lucru. Sigur că sunt anumite mici diferențe, dar, per total, este vorba tot despre un activ digital asociat unui activ real.
În cea mai mare parte, acel activ real este dolarul, dar poți avea și stablecoin legat de prețul aurului ori de prețul petrolului. Și poți avea chiar și altă paritate, nu doar 1:1, pe baza unor algoritmi, unde forțele pieței reprezintă puterea de cumpărare a dolarului printr-un coș de monede. […]
Stablecoin și datoria publică americană
Mark Goodwin: Legea GENIUS este, practic, actul de înființare a industriei stablecoin. Scopul principal al legii este să reglementeze ce anume active pot sta în spatele acestor monede stablecoin.
Altfel spus, în esență, statul le va spune emitenților privați că, dacă vor să emită acești dolari digitali, trebuie să dețină părți din datoria publică a Statelor Unite.
Astfel că, în loc să folosim tehnologia asta într-un mod creativ, să creem instrumente care să nu aibă de-a face cu datoria publică, guvernul SUA vine acum și spune: dacă vrei ca produsul tău să se cheme stablecoin, atunci trebuie să pui semnul dolarului și să cumperi de la noi niște saci de datorie.
Așa că, da, Legea GENIUS chiar e genială, într-un anumit sens, pentru că obligă industria tehnologică să înghită în sec și să cumpere datoria statului american într-un moment absolut crucial, în care guvernul e disperat să-și găsească astfel de cumpărători. […]
James Corbett: Excelent. O sinteză foarte utilă. Oamenii trebuie să înțeleagă de ce acest stablecoin este atât de important. Cine vrea să afle mai multe va trebui să se uite în istorie, la Bretton Woods, de exemplu, acel acord încheiat la sfârșitul Celui de-al Doilea Război Mondial, când întreg sistemul monetar al lumii urma să fie legat de dolar, care dolar era, la rândul lui, legat de aur.
Dar, așa cum toată lumea știe, Nixon a închis acea epocă a aurului în 1971. S-a pus întrebarea: bun, și acum ce va susține ordinea monetară globală? Păi… ce-ar fi să fie petrolul, nu? Și așa am asistat la fabricarea sistemului bazat pe petrodolar, care susține dolarul american de jumătate de secol, pentru că orice țară care vrea să se industrializeze ori să facă industrie are nevoie de petrol, trebuie să cumpere petrol. Iar petrolul se cumpără în dolari […]
Acest sistem expiră acum […] Și-atunci, întrebarea devine nu doar cum susții mai departe această datorie gigantică a SUA, de 35 de trilioane, sau cât o fi ajuns între timp, ci și cum continui să umfli această bulă ca să poți finanța în continuare toate chestiile alea „big and beautiful”.
Ca să continue să cumpere dolari, oamenii trebuie să aibă un motiv, și-atunci de ce să nu legăm obligatoriu stablecoin de dolar, de datoria americană, astfel încât, când cumpără stablecoin, oamenii să continue, de fapt, să funcționeze în sistemul de datorie al SUA; să continue să umfle bula. […] Este corectă interpretarea mea?
Stablecoin ca instrument de perpetuare și extindere a dolarizării
Mark Goodwin: Perfectă. Ca și în cazul petrodolarului, ideea de bază este că, dacă vrei să mai emiți niște bani, trebuie să ai mai mulți utilizatori, mai mulți oameni interesați […] Trebuie să faci cât mai mulți oameni să folosească dolarul ca mediu de schimb.
Dacă vrei ca piața ta țintă de utilizatori de dolari, care este de circa un miliard de persoane, dintre care 350 de milioane sunt americani, să crească, să se extindă peste tot în lume, tot ce ai nevoie, practic, cu acest stablecoin, este un smartphone și acces la Internet. Și așa le dai oamenilor acces la dolar, lucru care nu a fost neapărat posibil până acum tuturor celor aproape 8 miliarde de indivizi de pe planetă […] Acum, vei putea pur și simplu să-ți pui aplicația pe telefon și să folosești stablecoin, adică dolar.
Sigur că chestia asta este prezentată ca un act de mare altruism. Le dăm conturi bancare oamenilor care nu aveau așa ceva până acum […] În realitate, ce faci este că iei de la utilizatori un comision ca să folosească, de fapt, propriul tău cont bancar, iar utilizatorii, în realitate, cumpără datorie, cumpără mici fragmente de datorie publică americană […]
Deci asistăm la o expansiune a hegemoniei dolarului prin creșterea numărului de utilizatori. Stablecoin va fi impus pe cât se poate în Sudul Global, în America de Sud, în Asia, în Africa.
Vedem deja un efort serios de a impune adoptarea acestui sistem și de dolarizare a cryptomonedei și a sistemelor blockchain în general. Am văzut o statistică potrivit cu care, anul trecut, 80% din valoarea tranzacțiilor în spațiul cryptomonedei era în stablecoin. Ceea ce omoară, practic, ideea mișcării crypto. Este un mare regres față de etosul acestei mișcări, este contrariul, pentru că se revine la dolar.
Un sistem pregătit de multă vreme
Marc Goodwin: Dar sistemele astea nu apar la întâmplare. Nu este un accident, dacă te uiți la creșterea enormă a datoriei după criza din 2008, când a fost o implozie controlată, și până în 2020, când a fost tot o implozie controlată, foarte specific controlată, care a strivit cererea și dinamica dolarului închizând toată lumea în casă. După care emiți trilioane peste trilioane de dolari.
Să nu uităm că întreaga poveste Bitcoin-dolar-stablecoin a fost pusă în scenă în ultimele zile ale primului mandat Trump. Atunci, în ultimele zile ale mandatului, a adoptat acele măsuri care permiteau băncilor să dețină stablecoin. […] Iar acum vedem rezultatele. Vedem formalizarea acestui sistem prin Legea GENIUS.
În 2020, existau cam 10 miliarde în stablecoin. Deci o industrie foarte mică. Iar acum sunt vreo 200 de miliarde […] și, potrivit estimărilor Trezoreriei, cererea va ajunge pe la 3,7 trilioane, chestie care, practic, va fi facilitată peste noapte de adoptarea Legii GENIUS […]
Vorbim aici de o cantitate foarte serioasă de bani. Dacă te uiți la măsurile de salvare (bailout) din 2008, atunci nu a fost vorba decât de câteva sute de miliarde și am ieșit pe străzi să protestăm, că de ce salvează statul băncile de aceste sute de miliarde? Iar, acum, emit, practic, din nimic, 3,7 trilioane de dolari pentru emitenții privați de stablecoin și nouă ne spun că este un mare progres tehnologic și un act de altruism […]
De fapt, este un truc foarte deștept al guvernului de a crea cerere pentru datoria americană, de a crea noi utilizatori ai dolarului într-un moment critic, în care numai dobânda datoriei publice depășește bugetul militar, care susținea petrodolarul, devenind, astfel, o prioritate națională.
De aceea se dau aceste legi […] Guvernul american are nevoie de stablecoin ca să poată duce mai departe sistemul […] Bula de datorie care ne-a explodat viețile va fi acum evacuată în viitorul sistem financiar […]
Conflict de interese
James Corbett: În acest moment, pun în funcțiune aspiratorul […] Dar oamenii care sunt deja pe poziții, cei care vor urca în mare viteză în acest nou sistem – sunt printre ei și nume cunoscute care vor profita de stablecoin? Trump, de exemplu?
Mark Goodwin: Da. Trump și familia lui au dat deja o lovitură încă din seara inaugurării. Sincer să fiu, ar trebui să fie cel mai mare scandal politic posibil. Familia Trump și-a lansat propria monedă privată. Dacă lași la o parte jargonul tehnologic din jurul cryptomonedei, ce s-a întâmplat este că Trump și-a lansat propria monedă privată cu 24 de ore înainte să depună jurământul pentru al doilea mandat ca președinte al Statelor Unite. Este o nebunie […]
Eu nu sunt deloc un fan al monopolului sectorului public asupra monedei, dar e o nebunie ca un președinte care tocmai se instalează în funcție să-și lanseze propria monedă. Păi nu avem aici un conflict de interese? Pentru că asta înseamnă că orice jucător pe scena internațională poate face plăți direct în buzunarul președintelui SUA, ocolind total orice reguli și reglementări privind conflictul de interese […]
Inevitabilul Thiel
Marc Goodwin: Dar, în opinia mea, și mai important, Trump nu este decât o fațadă. Iar interesele din spatele lui sunt implicate în spațiul crypto de foarte multă vreme. Asta dacă nu cumva chiar ele au creat spațiul crypto; depinde cât de adânc vrei să sapi.
Mă gândesc în particular la Peter Thiel și, în sens mai larg, la așa-zisa „PayPal Mafia”, care îl include și pe Elon Musk, și pe Reid Hoffman și pe mulți alții asociați cu Peter Thiel.
Dacă te uiți la ideea lor de bază când au fondat PayPal, crezul inițial a fost crearea unei noi monede globale. […] Cei trei [Peter Thiel, David Sacks și Max Levchin] s-au reunit, au fost figurile principale la fondarea PayPal, iar ideea lor a fost să creeze o nouă monedă globală.
În cartea PayPal Wars, un director de marketing din faza inițială a companiei povestește că, la una dintre primele ședințe, Peter Thiel spunea deja că dolarul trebuie să fie mai accesibil în întreaga lume și că băncile centrale profită de cetățenii lor. Dacă am crea noi dolari și i-am pune pe Internet, spunea el, i-am elibera pe acești sclavi de băncile centrale care îi oropsesc […] Îi eliberăm pe cetățenii care sunt ostaticii acestor monede fiat oribile pe care le emit guvernele lor și le dăm acces la „beautiful, beautiful dollars”. Salvăm lumea de controlul băncilor centrale, practic.
Iar acum, 20 de ani mai târziu, emitenții de stablecoin vin, evident, cu exact același slogan.
Thiel a văzut de la început tehnologia ca pe o modalitate de a dolariza lumea, în loc să dolarizăm prin forță armată sau politică. A înțeles că tehnologia este un fel de agent dizolvant pentru controlul guvernelor locale asupra propriilor cetățeni, mai ales în ce privește controlul exporturilor de capital.
Deci băieții de la PayPal sunt băgați în asta de multă vreme.
Și, sigur, au niște legături incredibile cu serviciile de informații. Palantir, de exemplu, despre care toată lumea vorbește acum, a debutat ca algoritm anti-fraudă la PayPal […] PayPal a fost cea care a dolarizat Internetul, care a făcut dolarul moneda indigenă a Internetului, împreună cu partenerii de la eBay, toți având legături profunde cu serviciile de informații.
Acum asistăm la noua etapă, noua întrupare, care depășește nivelul dolarului PayPal. Asistăm la expansiunea stablecoin, care, în realitate, neutralizează capacitatea guvernelor naționale de a păstra activele, valoarea, în propria țară, într-un sistem închis.
De ce să mai ai pesos în Argentina, de exemplu, dacă ai acces la dolari pe Internet?
Poate că asta urmăreau și acum 20 de ani, numai că atunci n-au putut-o face; existau anumite reglementări […] Acum, cu ajutorul tehnologiei, există posibilitatea de a ocoli aceste restricții impuse de sectorul public.
Deci Thiel este băgat peste tot în ce ține de stablecoin; de fapt, întreaga așa-zisă „PayPal Mafia”. Elon Musk vrea să transforme X pe jumătate în sistem financiar, alții din zona IA spun și ei lucruri similare. Și este posibil să reușească. Ceea ce este înfricoșător.
Dialectica stablecoin – CBDC: o demolare controlată
Marc Goodwin: Pentru că ne întrebăm: care este rezultatul final la toate astea? De ce este stablecoin mai rău decât dolarul? […]
Dacă te uiți la dihotomia CBDC – stablecoin, observi niște similitudini care-ți dau fiori pe spinare. Din multe puncte de vedere, poți spune chiar că moneda stablecoin e mai rea decât CBDC, dacă iei în calcul protecția constituțională.
James Corbett: […] Trebuie să remarcăm ironia faptului că, în aceeași săptămână în care se discută aceste noi legi crypto și Legea GENIUS injectează stablecoin în economia globală, se adoptă și „Legea împotriva supravegherii CBDC”. Nu este o coincidență, pentru că oamenii au cam început să se prindă care sunt amenințările puse de aceste monede digitale emise de băncile centrale. Așa că politicienii s-au aliniat care mai de care să susțină legea asta: vă apărăm noi de CBDC; vă dăm noi stablecoin, care este ceva mult mai bun […]
Care este diferența între cele două? De ce spui că stabelcoin este mai rea? Nu preferăm o versiune de monedă privată, față de cea emisă de băncile centrale?
Mark Goodwin: Exact asta este dialectica dubioasă cu care ne confruntăm în acest moment. Că vor veni acești Javier Milei, acești eroi ai pieței libere, și vor salva masele înrobite de guvernele incompetente care au băgat omenirea în carantină globală la COVID, nu?
Am asistat cu toții la demolarea controlată a instituțiilor în care aveam încredere, că vorbim de media, de bănci, de orice. Unde se mai pot duce acum oamenii?
De câte ori are loc o demolare controlată, există și o cale nouă, pregătită deja, atrăgătoare, care ne va conduce în următorul spațiu concentraționar.
Am văzut asta cu media, este absolut incredibil. Comunitatea podcast a devenit acum noua presă mainstream. Sunt presă oficială. Îl invită pe Trump, îl invită pe Vance, le pun întrebările cele mai ușoare, râd cu ei. Aceeași dialectică apare și la crearea de capital.
Oamenii și-au pierdut încrederea la nivel de masă […] în guverne, în sectorul public. Așa că, în paralel, a crescut și frica de CBDC, o monedă digitală controlată de stat.
Lucrurile au escaladat cam în aceeași perioadă în care guvernele au început să tipărească bani și să-i pună în conturile oamenilor. Iar, când lumea a început să dea semne de rezistență, cum a fost la protestul camionagiilor, autoritățile locale au început să pună presiune pe instituțiile financiare și pe platforme precum GoFundMe să le blocheze conturile. […]
Asta a crescut, deci, frica de CBDC, pentru că, pe bună dreptate, nu vrem să dăm statului și alte pârghii; și așa fac presiuni prin intermediul companiilor private. Nu vrem să le dăm și mai mult control. Nu vreau ca guvernul să-mi poată băga mâna în buzunar pentru că nu vreau să fac nu știu ce injecție sau pentru că gândesc nu știu ce nu le convine lor. Sunt temeri foarte normale și, din multe puncte de vedere, întemeiate.
Numai că așa funcționează guvernele. Creează întâi temeri, lasă frica să crească, și după aceea propun soluția dialectică la problemă.
Nu mai aveți încredere în guvern. Vă e teamă că tipărim tonele astea de bani. Vă e teamă pentru că închidem gura disidenței. Bun: avem noi soluția. Ia uite: stablecoin. E emisă de o bancă privată, e pe piața liberă. Pentru că piața liberă este inevitabil ceva bun; nimic rău nu se poate întâmpla pe piața liberă. Ca și cum n-ar exista carteluri, ca și cum n-ar exista capitalism de jaf și pradă. Pe piața liberă sunt numai minunății. Deci, dacă vă este frică de CBDC, vine stablecoin și vă rezolvă toate neliniștile. […]
Mai rău cu stablecoin decât cu CBDC?
Marc Goodwin: Dar, până la urmă, noi de ce ne temem de CBDC?
Pentru că sunt programabile, nu? Pentru că ni se poate bloca accesul, pentru că putem fi supravegheați și controlați prin intermediul monedei. Astea sunt principalele motive pentru care ne temem de CBDC.
Sunt monede programabile și nu am niciun chef să vină guvernul să-mi interzisă să îmi fac plinul la mașină pentru că am mâncat ieri o friptură care are nu știu cât scor la carbon, sau pentru că am mers cu avionul ori pentru că am un computer care consumă mult.
Acest aspect, al programabilității monedei, faptul că i se pot atașa condiții care să ne împiedice să facem anumite cheltuieli, este motivul pentru care nu vrem ca guvernul să controleze moneda digitală.
Nu vreau să mă trezesc că banii mei sunt programați în așa fel că, dacă nu cheltuiesc suma asta în această seară, până mâine nu o mai am în portofel; sau să nu pot dona ori transfera bani cui vreau eu. […]
Pentru că acesta este cel mai important aspect al acestei transformări radicale care este digitalizarea monedei. Nici acum restricțiile puse utilizării banilor nu sunt fizice, dar […] nici nu avem un controlor centralizat care să ne interzică să facem o anumită cheltuială pentru că nu îndeplinim nu știu ce condiții.
Ei bine, stablecoin este exact la fel de programabilă ca CBDC. Din absolut toate punctele de vedere. Numai că, în loc să ți se ceară să ai încredere în guvern, ca emitent, că nu-ți va pune nu știu ce restricții aberante, acum ți se cere să ai încredere într-o entitate privată.
Iar unele astfel de entități private emitente nici măcar nu au sediul în SUA, deci nu trebuie să respecte prevederile constituționale privind libertatea de expresie, de exemplu.
Iar asta este ceva la fel de periculos ca atunci când banii tăi sunt programați de guvern. Vorbim de companii private. Și nu spun că n-or exista și companii bune, cred că sunt, numai că, în principiu, problema rămâne aceeași. Ai tot un programator central, emitentul, care poate impune restricții, condiții pentru efectuarea de plăți și care poate îngheța accesul, poate să confiște moneda.
Deci ambele aceste riscuri: programarea și faptul că moneda poate fi confiscată, continuă să existe și cu stablecoin.
Al treilea aspect, supravegherea, este un pic mai nuanțat […] Când folosești o bancă […], banca aceea, precum și banca la care faci plata vor avea acces la datele tranzacției tale […] un număr limitat de persoane are acces la istoricul tău de plăți […]
Pe de altă parte, tehnologia blockchain este derutantă, multă lume nu-i înțelege nuanțele, ceea ce este normal. Dar seamănă cu un registru de plăți care este distribuit public […] Oricine are acces la blockchain, ceea ce înseamnă oricine are acces la Internet, poate descărca acel blockchain, care este o serie de registre de plăți adunate la un loc și, într-adevăr, foarte inteligent criptate. Dar realitatea rămâne că orice tranzacție faci pe blockchain va fi vizibilă pentru oricine are acces la Internet, în forma criptată. […]
Așa că, dintr-un anumit punct de vedere, blockchain-ul este o modalitate foarte deșteaptă de a crea agențiilor de informații posibilitatea de a supraveghea pe oricine fără mandat folosind stablecoin pe blockchain-uri publice, unde fiecare tranzacție este publicată deschis.
E adevărat că acolo nu va apărea că Mark Goodwin i-a trimis niște bani lui James Corbett; sunt doar niște șiruri de cifre. Dar o entitate care are capacitățile unei agenții de informații va putea decripta – și vedem că azi aceste entități devin tot mai private, deși, poate, au fost dintotdeauna private; comunitatea de informații a fost dintotdeauna sectorul de informații al industriei bancare. […]
Așa că, în realitate, s-a creat un avantaj asimetric pentru entitățile din servicii și pentru industriile din domeniu, care te pot supraveghea având acces la blockchain fără să mai aibă nevoie să obțină un mandat de la un judecător. […]
Nu susțin deloc CBDC, chiar deloc, dar se poate spune că este mai rău cu stablecoin, pentru că, la CBDC, dai în mod conștient acces la 10 sau 13 agenții de stat – servicii, poliție, mai știu și eu – și persoanelor de-acolo care se vor ocupa de CBDC. Or, la moneda privată, datele privind tranzacțiile tale sunt teoretic accesibile oricui.
Un alt aspect pentru care stablecoin e mai rea decât CBDC este că moneda privată nu-ți oferă protecțiile constituționale care ar mai putea exista la o monedă emisă de guvern. […]
Deci CBDC e ceva foarte rău, dar stablecoin pare că adună la un loc ce-i mai rău din ambele sisteme. Pentru că este o monedă privată numai cu numele. Stablecoin este legată cu datoria publică, este un instrument de extindere a hegemoniei dolarului, o metodă de a cumpăra datorii de la Unchiul Sam.
Deci și această monedă depinde maxim de sectorul public, pentru că emitentul privat, dacă vrea acces la 150 de miliarde de la Trezorerie, evident că va face ce-i spune guvernul. Nu-mi imaginez că, dacă i se cere acces la datele unui utilizator, o să refuze. […]
James Corbett: […] Deci nu te va supraveghea guvernul în mod direct, ci guvernul va ordona Trezoreriei care va ordona companiei emitente de stablecoin să te supravegheze. […]
Și, în timp ce noi discutăm toate astea, Legea GENIUS e în curs de adoptare. De fapt, până când vor asculta oamenii discuția noastră, probabil că va fi un fait accompli.
