Politico discută planul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a crea companii europene care să poată concura pe plan global cu rivalele lor – mastodonții americani și chinezi. Plan care, zice analiza, creează temerea că directorii companiilor vor profita de aceste politici pentru a purcede la fuziuni altminteri nepermise (adică vor crea trusturi, carteluri și monopoluri). Totul în numele „rezilienței”.

Propunerile de măsuri făcute de Mario Draghi pentru a face Europa competitivă (cu bugete de sute de miliarde și „angajarea economiilor private”, adică economiile personale ale cetățenilor europeni) a inspirat-o în mod deosebit pe Ursula von der Leyen, care i-a dat comisarului pentru competiție, Teresa Ribera (o doamnă convinsă că Green Deal este calea spre prosperitatea și dezvoltarea Europei), să facă un plan.

Ideea directoare a planului – potrivit instrucțiunilor Comisiei – este ca operațiunile de fuziune să fie analizate de-acum înainte nu doar din perspectiva impactului asupra mediului competițional, ci și – la egalitate – din perspectiva „rezilienței” – care include și lucruri precum „securitate economică”, reducerea dependenței de importuri de hidrocarburi („care sunt scumpe, incerte și fac rău mediului înconjurător”, spune Politico).

Cum se va face această analiză „echilibrată” va scrie într-un manual de instrucțiuni care sunt, firește, pe de o parte, foarte exacte, pe de altă parte, simple recomandări, și pe care von der Leyen vrea să-l aibă gata în acest aprilie.

Fond pe care președinții și directorii de mari companii își angajează deja, cu bani grei, consultanți care să le croiască „narative” adecvate noilor instrucțiuni, astfel încât să poată face exact ce fuziuni își doresc. Sau, cum comentează Tommaso Valetti, economist UE specializat în competiție, citat de Politico, la fel cum companiile „și-au vopsit fațada în verde”, pretinzând că susțin politicile ecologice ca să-și vadă de treabă și să profite, la fel vor face acum și cu „reziliența” asta mai nouă; totul va fi un „narativ”: poleială în hârtii; cosmetizare.

Rezistența durabilă vine din diversificare și redundanță. Mai puțini jucători pe piață înseamnă mai multă dependență, nu mai puțină”, exprimă Valetti evidența. „Dacă, prin fuziune, ajungi să ai un singur furnizor pentru necesități critice, asta este fragilitate, nu rezistență”.

Reglementările europene privind competiția au ca scop tocmai prevenirea creării de corporații-monstru, care, având prea multă putere pe piață, abuzează consumatorul, devenit, practic, captiv, și sugrumă companiile mai mici și spiritul anterprenorial.

Germania și Franța au făcut mult timp lobby pe lângă Comisie să slăbească restricțiile antiturst, reamintește Politico, iar acum au șansa să reușească. Un grup de 46 de șefi de corporații franceze și germane, sprijiniți de colegii lor portughezi, au făcut un apel urgent la Comisie anul trecut, cerând relaxarea acestei legislații, care nu ar permite „campionilor Europei” să se dezvolte.

Manevre care stârnesc opoziție în celelalte capitale europene (nu am auzit dacă și la București), unde cunoscătorii văd prin vălul subțire al acestor inițiative că, în realitate, „campionii” care sunt promovați sunt doar companii franceze și germane. O scrisoare de protest organizată de Finlanda spune că: „Forța Europei pe plan global vine dintr-o piață internă deschisă și competitivă, nu de la companii cărora li se permite să concentreze piețele naționale și piața UE în detrimentul competiției” – adică în detrimentul economiilor mai mici și mai deschise .

Un drept au, totuși, și cetățenii – și micii afaceriști – europeni: să chibițeze. Oare încotro o va lua economia europeană? Se va da câștig de cauză marilor corporații în detrimentul consumatorului și societăților comerciale mici și mijlocii, sau nu? Se va crea o economie în două starturi: pe de o parte, marile trusturi/carteluri/monopoluri și, pe cealaltă, micile afaceri, extrem de riscante, în care populația va fi „încurajată” să-și investească economiile – pentru că marile bănci nu ar face-o? Orice comparații istorice sunt neavenite.

Sursa în text.

Salvează PDFPrint articol