Am mai scris despre lupta care se duce între statul american și marile companii tehnologice pentru controlul asupra modelelor IA. Semnalele sunt că această luptă se întețește – și ele merg în paralel cu semnalele, de asemenea tot mai intense, că bula IA e pe cale să crape, cu efecte catastrofale asupra economiei.
După ce, la început de mandat, a eliberat companiile IA de limitele de reglementare, administrația Trump a revenit, recent, impunând o ca modelele să fie verificate de autorități de stat înainte de lansare.
Iar, acum, guvernul american mai face un pas: interzice companiei Anthropic să-și exporte liber modelele Fable 5 și Mythos 5, din rațiuni de securitate națională.
Directiva interzice accesul la aceste două modele oricărei persoane fizice sau juridice de altă naționalitate decât americană, indiferent dacă are sau nu reședința pe teritoriul SUA – ceea ce include chiar și angajați Anthropic care au lucrat la dezvoltarea acestor modele, dar nu sunt americani.
Ca urmare, pe 13 iunie 2026, Anthropic a stopat accesul la aceste modele pentru toți clienții săi. Pe de altă parte, compania anunță pe X că este vorba de o „neînțelegere” pe care urmărește să o rezolve cât mai curând și subliniază că alte modele din familia Claude nu sunt vizate de interdicție.
Pentru moment, decizia guvernului american nu a fost, pare-se, justificată formal, compania primind numai explicații orale, din care rezultă că autoritățile au cunoștință de o posibilă „evadare” limitată – deci o penetrare sau scurgere care ar permite un acces limitat la funcțiile periculoase ale acestor modele.
Acest tip de vulnerabilitate, însă, se aplică tuturor modelelor de frontieră, cum ar fi GPT 5.5, care nu a primit aceeași interdicție. Comentatorii atrag atenția că măsura privește, cel puțin deocamdată, numai modelele companiei Anthropic – cu care Pentagonul a intrat într-un conflict la acest început de an. În plus, decizia intervine exact când Anthropic își pregătește listarea pe bursă – alături de concurenta sa directă, Open AI. Speculația fiind că am putea asista la o „răzbunare” pentru retragerea modelului Claude din sistemul de arme IA, Maven.
Pe de altă parte, chiar Dario Amodei, șeful Anthropic, a scris acum câteva zile un eseu în care arată că statul ar trebui să-și exercite puterea de control asupra modelelor periculoase, în primul rând printr-o legislație adecvată. Iar modelele sale sunt considerate mai perfomante – mai ales Mythos, considerat cel mai periculos model în materie de hacking.
Dacă decizia se confirmă, ea va da o lovitură rentabilității unor modele în valoare de miliarde de dolari, care nu vor mai putea genera venituri în afara SUA, spune o analiză din Le Grand Continent.
Sigur, dar ele nu generează venituri pentru consumatorul final nici în SUA, după cum semnalează tot mai insistent experții, alarmați că „bula IA” se apropie de colaps. Să existe vreo legătură între aceste tentative de reglementare și control guvernamental asupra modelelor de mare importanță și riscul sever la care sunt expuse companiile producătoare, amenințate cu prăbușirea? O tentativă de a conserva progresele existente și a le limita la granițele SUA, întrucât cursa către inteligența artificială generală (AGI) sau către superinteligență (ASI) nu mai poate fi continuată – pentru că nu mai poate fi susținută financiar sau pentru că s-a înțeles că „frontiera” AGI/ASI nu poate fi atinsă?
Aceeași analiză din Le Grand Continent arată, pe de altă parte, că decizia – mai ales dacă se va extinde la întregul sector IA american – va pune o frână majoră dezvoltării modelelor IA de frontieră pe plan global. Să fie aceasta chiar intenția administrației americane – având în vedere competiția cu China și integrarea tot mai adâncă a IA în sistemele militare și de informații?
În orice caz, pare că asistăm la o redefinire a raporturilor dintre stat și corporații – reformare despre care avertiza Jake Sullivan, fost consilier de securitate al președintelui Biden, într-o analiză publicată în Foreign Affairs la acest început de an. Importanța strategică și geopolitică a IA pentru Statele Unite ale Americii nu poate permite ca această tehnologie, cu aspecte majore de securitate națională, să fie controlată de companii comerciale, guvernate doar de imperativul profitului – sublinia Sullivan. O nouă formă de cooperare și control este necesară; mai ales atunci când, spune Sullivan, în China – marea rivală a SUA în cursa IA – statul are un control masiv asupra acestui domeniu.
Context în care trebuie reamintit că Pentagonul a completat recent lunga listă de companii chineze considerate „militare” cu mari companii tehnologice precum Alibaba, Huawei, liderul mondial în mașini electrice BYD, motorul de căutare Baidu, compania de robotică Unitree etc., cu consecința că acestea vor fi afectate de restricții și sancțiuni. Gigantul Alibaba (listat pe bursa de la New York), de exemplu, a fost considerat companie „militară” întrucât „contribuie la întărirea bazei industriale” a Chinei și colaborează cu ministerul de industrii și tehnologie al Chinei.
Unde lasă toate astea Europa, e o bună întrebare…
Surse: Politico, BBC, Le Grand Continent, Foreign Affairs, Associated Press
