Euronews ne informează că, potrivit unui nou raport al industriei farmaceutice (elaborat de Biroul pentru economia sănătății – Office of Health Economics, OHE – al lobby-ului farmaceutic European Federation of Pharmaceutical Industries – EFPIA), persoanele obeze și supraponderale costă economiile europene miliarde de euro pe an, „echivalentul a ceea ce unele țări cheltuiesc pe spații locative ori pe apărare”.

Aceste costuri reprezintă între 0,7% și 1,4% din PIB în cele opt țări analizate (Germania, Franța, Italia, Spania, Irlanda, Grecia, România și Marea Britanie).

În 2024, 56% din populația adultă a Europei era afectată de aceste condiții (26% obezi; 30% supraponderali) – prezentând o creștere de 22% (obezi) și, respectiv, 75% (supraponderali) față de 1990. De ce toate astea (o fi calitatea alimentației, o fi supra-medicalizarea, o fi declinul culturii) nu știm.

Cert este că „povara economică” generată anual de aceste persoane variază, potrivit studiului, între 2,5 miliarde de euro (România) și 55,2 miliarde euro (Germania), cu 43,2 miliarde în Marea Britanie și circa 20 miliarde în Italia, Spania și Franța. Costul per capita variază între 131 euro în România și 662 euro în Germania.

Pentru Germania (1,3%), Spania (1,2%) și Irlanda (1,1%), procentul din PIB reprezentat de aceste sume este mai mare decât cheltuielile respectivelor țări pentru apărare, spune raportul. Din relatare nu rezultă de ce a fost ales tocmai acest termen de comparație.

În orice caz, raportul arată că obezitatea este atât o problemă de sănătate în sine, cât și un factor de risc pentru alte boli (cardiovasculare, digestive, neurologice, respiratorii, cancer), care, cumulat, produc „costuri directe” totale de 100,4 miliarde de euro în țările studiate, între care Germania răpunde de cea mai mare cotă, 30 de miliarde.

Apoi, mai sunt și „costurile indirecte”, rezultate din „absenteism, inactivitatea economică, îngrijiri de sănătate informale și moarte prematură”.

Condiții în care lobby-ul industriilor farmaceutice europene EFPIA și-a manifestat îngrijorarea prin directoarea sa, care a spus: „A ne ocupa de obezitate este vital pentru protejarea sănătății și stării de bine a cetățenilor, pentru salvgardarea sistemelor noastre de sănătate din Europa și asigurarea creșterii sustenabile a Europei”.

Ce este de făcut? Câtă vreme „abordările tradiționale de prevenire și gestionare” a acestor condiții „nu au avut impactul dorit”, lobby-ul conchide că: „Se impune o transformare urgentă în percepții, prevenție, diagnosticare și tratament pentru a preveni aceste rezultate, pentru a reduce povara costurilor asupra serviciilor de sănătate, pentru a da un impuls productivității economice și rezilienței societale”.

Lobby-ul recomandă ca obezitatea și greutatea sporită să fie considerate boli, nu doar factori de risc, îmbunătățind accesul la prevenție și tratament.

Din acest punct de vedere, raportul pică la fix. Companiile farmaceutice sunt în plin avânt de dezvoltare a medicamentelor pentru slăbit.

Drug Discovery World scria recent: „Cum obezitatea este în creștere și a devenit o arie majoră de investiții pentru companiile Big Pharma, este probabil că această piață va crește la cote fără precedent în 2026. La finalul lui 2025, Researchandmarkets.com estimata că piața de medicamente anti-obezitate va crește de la 19,6 miliarde dolari în 2025 la 104,9 miliarde în 2035”. Nu știm dacă proiecția include sau nu și rezultatul activităților de lobby.

Medicamentele disponibile actualmente (din categoria GLP-1, precum Ozempic/Wegovy sau Mounjaro), cu ajutorul cărora diverse vedete s-au emaciat, sunt foarte scumpe. Un efort al industriei este să creeze tablete, ca alternativă mai accesibilă la versiunea injectabilă.

Studiile arată că aceste medicamente produc riscuri majore de sănătate (boli cardiovasculare, pierderea masei musculare, afectează vederea etc.) și că, odată tratamentul stopat, greutatea pierdută este nu doar rapid recuperată, ci depășită. Motiv pentru care oamenii devin – dacă-și permit financiar – dependenți de aceste injecții.

Dar asta se întâmplă pentru că, așa cum descrie un studiu Science Focus, aceste medicamente reduc apetitul; odată abandonat tratamentul, pofta de mâncare revine întreit. Motiv pentru care industria farmaceutică are planuri mult mai mari. Noua generație de medicamente pentru slăbit „promite să facă ceva radical diferit” – nu să schimbe cât mâncăm, „ci să schimbe ce face corpul nostru cu mâncarea”. Cum altfel decât prin manipulare genetică.

Aceste studii și teste sunt, însă, costisitoare; industria farmaceutică ar trebui, poate, să primească un sprijin pentru dezvoltarea acestor tratamente genice, având în vedere că obezitatea generează, așa cum spune EFPIA, o criză de sănătate publică și devorează fonduri care, într-o lume mai puțin grasă, s-ar duce la bugetul de apărare.

Dar studiul EFPIA, așa cum spuneam mai sus, nu recomandă doar calificarea obezității ca boală și prescrierea de tratamente, dacă tot le creează, ci și o „transformare urgentă a percepției” privind obezitatea.

Ceea ce, trebuie spus, nu e ceva nou. Vreme de câțiva ani, omenirea a fost bombardată cu o uriașă campanie multimedia care ne spunea cât de frumoși suntem (dar mai ales frumoase) și dacă purtăm mărimea 10XL. Campania a purtat diferite nume („body positivity”, „fat acceptance”, „every body is a beach body”, „every body is beautiful” etc.), iar scopul declarat a fost acela de a face persoanele supraponderale și obeze să nu mai sufere de complexe de imagine – cu consecința inevitabilă de a abandona eforturile de a slăbi. Fenomenul a căpătat proporții literalmente inimaginabile pe platformele online, iar spectacolele de modă și companiile producătoare de haine și-au schimbat personalul de prezentare a produselor cu includerea de persoane care nu erau în niciun caz manechine.

Între timp, ceva s-a întâmplat cu această divers-incluzivă mișcare culturală. Aflăm că s-a produs, pur și simplu, o „schimbare în mass media și cultură”, ba chiar a intervenit o „fat fatigue” (adică lumea s-a săturat până în gât de propaganda pro-grăsime).

Această bruscă transformare a „percepției estetice” de masă de la pro-gras la anti-gras a coincis cu „ascensiunea medicamentelor pentru slăbit” din clasa GLP-1. Duse sunt vremurile permisivității; acum, că există tratamente, nu mai ai nicio scuză pentru vreun gram de strat adipos.

Așa cum documentează Modernity, spectacolele de modă – populate vreme de câțiva ani cu exemplare plinuțe – sunt vârf de lance în noul trend: pro-scheletic. Un exemplu fiind debutul, la Paris Fashion Week, al apt intitulatei companii canadiene de modă Matières Fécales:

Sursele în text.

Salvează PDFPrint articol