EUobserver emite un avertisment de te apucă groaza. Cică „dacă ați întâlnit pe Facebook sau pe X mesaje precum «lucrul de care are nevoie Europa este pace pe continent», este posibil să fi dat peste un «comportament neautentic coordonat» (Coordinated Inauthentic Behavior, CIB)”.
Realizezi din prima că, per a contrario, dacă mesajul spune „lucrul de care are nevoie Europa este un război pe continent”, n-ai niciun motiv de îngrijorare.
Căci CIB este ceva care „distorsionează democrația online a Europei”; este „o tactică de comunicare manipulatoare care utilizează o combinație de conturi autentice, false și duplicate pe rețelele de socializare, acționând ca o rețea ostilă pe platforme precum X, Facebook sau Bluesky.
Prin coordonarea activității lor, aceste conturi pot amplifica anumite mesaje și pot crea o impresie în mediul online care s-ar putea să nu reflecte realitatea opiniei publice”.
Continuând cu exemplul de mai sus: potrivit EUobserver, probabilitatea ca un mesaj care spune că Europa are nevoie de pace să reflecte realitatea opiniei publice este din premisă foarte, foarte, foarte mică; mult, mult, mult mai probabil este ca opinia publică să vrea, de fapt, război.
Publicația explică, atoatelămuritor, că această tactică CIB „s-a răspândit masiv în timpul pandemiei de COVID-19” pentru a „amplifica mesajele anti-vaccinare împotriva COVID-19 prin intermediul rețelelor de socializare”. O anume Monica Murero a scris chiar o lucrare pe subiect, atrăgând atenția că astfel de operațiuni CIB ar putea reprezenta „una dintre cele mai mari amenințări la adresa libertății de exprimare și a democrației în societatea noastră”.
Și unde se vede ea, democrația, cel mai bine, dacă nu la alegeri (cel puțin în cazul în care ele nu sunt anulate). Motiv pentru care „această distorsiune devine deosebit de vizibilă în timpul alegerilor”, când, „pe fondul unei dinamici politice, diseminarea de mesaje și conținut în mediul online poate influența modul în care alegătorii percep forța guvernului aflat la putere și perspectivele opoziției acestuia”.
„Rețelele de comportament neautentic coordonat (CIB) pot submina spațiul online prin difuzarea repetată a unor mesaje care susțin un anumit interes politic, creând impresia că acesta se bucură de o susținere mult mai largă decât în realitate”, conchide EUobserver. Altfel spus, în situația în care aveți impresia că masa susținătorilor unui anumit curent politic este mult mai mare decât cea a susținătorilor curentului contrar și, totuși, curentul contrar câștigă – misterul se explică prin CIB și nu altfel.
Teribilul avertisment al EUobserver îmi amintește de o știre Brussels Signal: Germania propune o legislație care impune platformelor de socializare online să-și seteze algoritmii de-așa fel încât cel puțin 20% din recomandările făcute publicului să vină de la media aprobate de autoritățile de reglementare.
Mă grăbesc să adaug că inițiativa – care face parte dintr-un „Tratat pentru media digitală” care ar trebui adoptat de fiecare dintre cele 16 landuri germane, urmând să intre treptat în vigoare începând cu iunie 2027 – nu distorsionează absolut deloc democrația pentru că platformele vor fi obligate să aleagă de pe o listă de publicații pe care autoritățile le certifică drept „favorabile diversității”.
Asta deși, comentează Brussels Signal, proiectul de lege „reglementează care publicații sunt favorizate, iar nu dacă ele reflectă sau nu puncte de vedere concurente. Legea nu cere ca publicația să ofere o perspectivă pe care cititorul nu ar întâlni-o în altă parte și nu explică de ce rata de promovare de 1 la 5 este cea la care se îmbunătățește diversitatea”.
Publicațiile care vor figura pe listă sunt cele care primesc statutul de „valoare publică” potrivit unei legislații adoptate în Germania în 2020.
În plus, propunerea se potrivește de minune cu sistemul prevăzut de legislația UE, Digital Services Act, care reglementează modul în care își construiesc marile platforme sistemele de recomandări.
Observăm, astfel, un contraatac autentic coordonat împotriva «comportamentului neautentic coordonat».
Dar probabil că nimic nu va da CIB o lovitură mai mare decât a obliga utilizatorii să se se identifice online cu numele lor reale – o măsură pe care cancelarul Friedrich Merz vrea insistent să o impună „pentru a promova o mai mare transparență și a combate dezinformarea online”.
Potrivit Digwatch, Merz susține că anonimatul permite utilizatorilor să se ascundă în spatele pseudonimelor și contribuie la conținut dăunător.
Deocamdată, ideea lui Merz nu se reflectă într-o propunere legislativă, rămânând doar o poziție politică. Dar poate că legiferarea nici nu ar mai fi necesară, dacă, așa cum comentează Gatestone Institute, introducerea restricțiilor de acces online pentru copii (aflată în lucru atât în Germania cât și la Comisia Europeană, care vrea să impună „Digital ID” în toate statele membre până la sfârșitul acestui an) „va face imposibil pentru orice utilizator (de orice vârstă) să intre pe platformele de social media fără să se identifice”.
Dispariția anonimatului online va duce nu doar la dispariția „comportamentelor neautentice coordonate” CIB, ci și a comportamentelor cât se poate de autentice, fie ele coordonate sau nu, salvând, astfel, „democrația” de ingerințele maselor de neaveniți care, ca să revin rotund la prima știre, ar putea vrea pace pe continent, nu război.
Sursele în text.
