Acum o lună, UE anunța că, în loc să-și consturiască propriile modele avansate de IA, preferă o altă „strategie inteligentă”: să încurajeze o cât mai mare absorbție a acestei tehnologii în economia europeană.
În pragul primului summit al liderilor europeni pe subiectul IA, care va avea loc la Dublin pe 13 noiembrie, Rapporteur publică analiza corespondentului său la Bruxelles, Thomas Moller-Nielsen, despre ambițiile Uniunii Europene în domeniu.
Titlul comentariului: „Povestea a două bule speculative: Bula inteligenței artificiale va devasta Europa atunci când se va sparge. De ce o umflă Bruxellesul?”.
Autorul – care declară că are „norocul – sau ghinionul – de a lucra în bula de la Bruxelles” – afirmă că riscul IA domină toate celelalte probleme cu care confruntă UE („schimbările climatice, frământările interne… un potențial război cu Rusia… o criză a pieței obligațiunilor care seamănă îngrijorător de mult cu colapsul zonei euro din deceniul trecut).
Birocrația europeană este convinsă că „IA este o tehnologie cu un potențial de transformare radicală, aflată în pragul de a depăși inteligența umană și – dacă nu suntem atenți – de a ne anihila pe toți”.
Anul trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declara: „Credeam… că inteligența artificială se va apropia de raționamentul uman abia pe la jumătatea secolului, prin 2050. Acum, ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple chiar anul viitor.” Adică anul acesta, 2026, din care au mai rămas doar șase săptămâni.
„Problema”, comentează Moller-Nielsen, „nu este doar faptul că nu există nicio dovadă care să susțină această afirmație… Nici faptul că pericolele IA au fost exagerate în mod grosolan nu constituie singura problemă… Mai degrabă, principala problemă legată de promovarea entuziastă a IA – reiterată de von der Leyen într-un alt discurs, săptămâna aceasta – este că aceasta amplifică un pericol mult mai presant: evaluările exagerat de mari ale acțiunilor americane, alimentate în mare măsură de entuziasmul debordant al investitorilor față de IA.”
Cu alte cuvinte, „bula de la Bruxelles contribuie la umflarea periculoasă a unei alte bule” – bula speculativă IA.
Iar riscurile devin tot mai evidente; „valul de vânzări de acțiuni din sectorul tehnologic, înregistrat săptămâna aceasta, sugerează că mulți investitori au realizat, în sfârșit, că practicile companiilor din domeniul IA – precum finanțarea circulară, datoriile neînregistrate în bilanț și cheltuielile colosale, finanțate prin îndatorare, pentru centre de date – reprezintă, de fapt, un risc major, și nu o cale sigură către profituri uriașe în viitor.”
Instituțiile responsabile cu stabilitatea financiară a Europei avertizează insistent că obsesia americană pentru IA (care devine și o obsesie europeană) împinge Europa – și întreaga lume – în pragul unei catastrofe economice. În iulie, Mecanismul European de Stabilitate (MES) a semnalat că o „reevaluare bruscă” a activelor americane ar putea lăsa „cicatrici permanente” asupra economiei europene. În august, economiștii Băncii Centrale Europene (BCE) au ajuns la „concluzia îngrijorătoare” că „o corecție a actualelor evaluări bursiere este probabilă” și că aceasta ar putea avea „consecințe grave” pentru acțiunile europene, condițiile de finanțare și piața muncii. Iar luna trecută, Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că „o reevaluare a perspectivelor legate de IA” ar putea avea „efecte de propagare la nivel global” – inclusiv în Europa.
Și mai alarmant, toate aceste instituții subliniază că, în ultimii ani, Europa a devenit mai vulnerabilă în fața unei eventuale prăbușiri a pieței bursiere din SUA. Motivele, spune analiza Rapporteur, sunt trei.
În primul rând, valoarea record la care au ajuns acțiunile americane: capitalizarea bursieră din SUA echivalează în prezent cu 230% din PIB-ul Americii, comparativ cu 150% înainte de prăbușirea sectorului „dot-com”. Altfel zis, bula speculativă care stă acum să se spargă este și mai mare decât în anii 2000.
În al doilea rând, în ultimii ani, investitorii europeni s-au orientat masiv către acțiunile americane. Potrivit FMI, deținerile de acțiuni americane în zona euro (ca pondere din totalul activelor investiționale externe) au crescut de la 20% în iunie 2022 la peste 30% în prezent. BCE estimează că gospodăriile europene ar putea fi expuse la acțiuni ale companiilor tehnologice americane în valoare de 440 de miliarde de euro, „fără a fi neapărat conștiente de riscul de concentrare asociat”.
În al treilea rând, capacitatea Europei de a face față unui eventual prăbușiri a pieței bursiere este mult mai mică azi decât în trecut. Întrucât războiul dintre SUA/Israel și Iran alimentează inflația, BCE are o marjă de manevră restrânsă pentru a reduce ratele dobânzilor. De asemenea, multe țări din zona euro se confruntă cu constrângeri bugetare atât de severe, încât nu pot atenua șocul prin creșterea cheltuielilor publice – mai ales într-un moment în care investitorii în obligațiuni sunt deja neliniștiți.
Speranțele că o corecție a pieței bursiere din SUA ar putea detensiona piețele obligațiunilor din zona euro (printr-o reducere a volumului masiv de emisiuni de obligațiuni ale companiilor tehnologice americane, care ar determina investitorii europeni să se îndreăte spre active mai sigure) – „sunt, cel mai probabil, deșarte”, spune analiza.
După cum subliniază MES, țările mai stabile din zona euro, precum Germania, ar putea să înregistreze randamente mai scăzute, însă statele cu un rating mai slab, percepute ca mai puțin sigure, s-ar putea confrunta cu o creștere a costurilor deja mari ale împrumuturilor. „Prin urmare, un colaps financiar în SUA ar putea provoca turbulențe pe piețele din statele periferice ale zonei euro”.
Dar summit-ul care urmează la Dublin nu va aborda această cea mai importantă problemă.
În loc să se pregătească pentru urmările unei corecții a pieței bursiere americane (pe care chiar BCE o consideră probabilă” și care, după recentele vânzări de mii de miliarde de dolari se anunță masivă), liderii europeni vor avea alte chestiuni presante de discutat.
Potrivit declarațiilor președintelui Consiliului European, António Costa, summit-ul de la Dublin se va concentra pe două subiecte: stimularea adoptării IA (care va expune și mai mult Europa la riscuri) și păstrarea acestei tehnologii „sub control uman” (adică acele măsuri care trebuie luate ca IA să nu cumva să devină „conștientă de sine” – o pură teorie foarte controversată care, la Bruxelles, este privită, însă, ca o posibilitate iminentă).
„Se pare că nu bula inteligenței artificiale este cea care trebuie spartă”, conchide analiza.
Sursa în text.
