Nici nu s-au stins încă ecourile scandalului eliminării lui Jansen Huang de la cârma Nvidia și vedem profilându-se un atac la adresa celuilalt mare susținător al unei colaborări între SUA și China în domeniul tehnologic: Elon Musk.
Înlăturarea lui Huang ridică mari semne de întrebare, mai ales în direcția cui prodest? Până la alte clarificări, dacă vor fi să fie, Nvidia a anunțat crearea, la nivelul consiliului de administrație, a unui „Comitet de supraveghere pentru securitate națională și controlul exporturilor”.
„NVIDIA recunoaște că tehnologiile avansate bazate pe silicon și ascensiunea inteligenței și superinteligenței artificiale creează provocări fără precedent la adresa securității naționale. Ca lider global în tehnologie, NVIDIA are atât răspunderea, cât și o oportunitate de a conduce efortul industriei de a răspunde acestor provocări. Ne angajăm să colaborăm constructiv cu guvernul și partenerii din industrie pentru crearea și dezvoltarea unui cadru robust, care folosește toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru salvgardarea securității naționale, asigurând, în același timp, sprijinul pentru continuarea inovației tehnologice”.
Așa cum au remarcat diverși comentatori, întâmplarea că Nvidia s-a transformat într-o „companie de securitate națională” imediat după eliminarea lui Huang și în timp ce președintele Trump se întâlnea cu președintele Xi la Shenzen nu pare a fi o întâmplare.
Alții au subliniat că „expunerea” lui Huang face vizibilă o mare problemă de securitate națională: cum ar putea statul, prin serviciile specializate, să se asigure împotriva unor astfel de riscuri (i.e., „amanta spioană”), câtă vreme marile corporații tehnologice, de care depinde viitorul Americii, rămân corporații private.
Este o întrebare cu multe ramificații, pe care diverși oficiali americani și-o pun tot mai des. Unul dintre răspunsuri pare a fi, așa cum scriam cu altă ocazie, o tendință fără precedent a guvernului american de a achiziționa direct acțiuni de control în corporații. În Europa, se vorbește deja despre „un val de naționalizări”.
Fundal pe care se profilează un potențial atac la adresa unui alt mare aliat al administrației Trump: Elon Musk. Zero Hedge atrage atenția la subiect, punând cap la cap campania lansată de senatoarea democrată Elizabeth Warren împotriva marilor corporații tehnologice care întrețin relații apropiate cu Casa Albă (o inițiativă comentată de Politico acum câteva zile) și, respectiv, de Robert Reich, fost secretar al muncii în guvernul Bill Clinton și mare susținător al Partidului Democrat, care cere direct „naționalizarea” companiilor Space X și Starlink.
Citat de Fox News, Reich a cerut democraților să ia măsurile necesare pentru a pune companiile lui Elon Musk sub controlul guvernului, acuzând că multi-miliardarul are prea multă putere politică; își orientează contribuțiile către republicani; că – faimos – a condus, la începutul lui 2025, DOGE – acel cvasi-minister care a tăiat anumite direcții de finanțare. Asta ca să nu mai menționăm faptul că, recent, Musk a restricționat accesul forțelor militare ucrainene la serviciile Starlink.
În intervenția lui pe propriul podcast, Reich a avertizat că, bănuind că va fi luat în vizor de democrați, Musk „va mobiliza cei 260-360 de milioane de urmăritori pe care îi are pe X” pentru a-și proteja interesele.
Liderul democrat cere „definanțarea” lui Musk, explicând că „75% din averea lui depinde de contribuabili, care plătesc sistemele Starlink pentru Departamentul Apărării”.
Reich nu a oferit probe în susținerea acestei afirmații, dar este adevărat că Space X (ca și Palantir, ca și Open AI, ca și Anthropic și altele) a făcut miliarde din contractele cu guvernul federal american. Printre altele, Space X domină sectorul lansărilor spațiale la nivel global iar Starlink domină piața globală a sateliților și accesului la Internet prin satelit.
Mai direct, Reich îndeamnă democrații să pregătească terenul pentru ca, odată ce vor recuceri Casa Albă la alegerile din 2028, să naționalizeze companiile lui Elon Musk; Starlink și Space X „trebuie să fie o corporație publică. Nu trebuie să lăsăm niciodată atâta putere în mâinile unei singure persoane”.
Elon Musk a reacționat pe X la declarațiile lui Reich: „A fura companiile oamenilor este o infracțiune. La pușcărie cu Reich”.
Propunerea lui Reich – comentează Zero Hedge – este mai dură decât reformele normative care au permis, la final de secol XIX – început de secolul XX, impunerea controlului de stat asupra căilor ferate și utilităților. Reich nu a menționat nimic despre justa despăgubire care i s-ar cuveni lui Musk și celorlalți acționari.
Dar poate că nu trebuie să luăm termenul „naționalizare” în sensul lui tehnic. Poate că Reich are în vedere doar scoaterea unor servicii critice de sub controlul lui Musk – la fel cum înlăturarea lui Huang de la Nvidia permite schimbarea politicilor de export ale companiei (și, după toate indiciile, crearea unui nou regim de securitate).
Caz în care trecerea lui Musk pe linie moartă va fi mai dificilă decât cea a lui Huang. Folosind o structură corporativă neortodoxă, Musk a avut grijă să-și rețină aproape 83% din drepturile de vot în Space X – pe lângă 48,4% din capitalul economic (față de numai 3,58% și drepturile de vot aferente pe care le avea Huang în Nvidia). Astfel că Musk exercită un control aproape total asupra deciziilor strategice ale companiei – inclusiv în cazul în care consiliul de administrație ar încerca să-l dea afară pe motiv de, să zicem, adulter.
Sursele în text.





