Zero Hedge ne aduce la cunoștință o informație care ar avea toate șansele să ne fi scăpat, întrucât presa o cam ocolește: India a abandonat implicit mișcarea Net Zero, prin aceea că și-a retras candidatura pentru rolul de gazdă a Conferinței anuale de mediu a ONU, COP33.
După ani în care a încercat să devină o voce importantă în „climate change”, renunțarea – fără explicații, fără o conferință de presă, fără vreo justificare – la, altminteri, onoarea de a găzdui COP33, semnalează că „India și-a făcut niște calcule, iar costurile tranziție energetice Net Zero pentru o populație de 1,4 miliarde, care se luptă cu sărăcia” nu pot fi tolerate.
„Ideea ca India să-și lege economia de mâini și de picioare aderând la politicile climatice stricte, în timp ce oamenii se chinuie cu deficitul energetic, este imposibil de justificat logic și moral”.
În plus, „narațiunea” cum că mediul înconjurător în India este în rapidă degradare din cauza consumului de energie este demonstrabil falsă; indicii nu susțin scenariile apocaliptice ale obsedaților de climă, ale căror proiecții se dovedesc eronate.
Contrar predicțiilor, noile cercetări probează că India nu este amenințată cu deșertificarea ci, dimpotrivă, cunoaște o revigorare a pădurilor și faunei – și asta nu grație „decarbonizării” obligatorii, ci a măsurilor clasice de conservare și gestionare a habitatelor.
Ceea ce înseamnă că India a încetat să mai delege deciziile privitoare la mediu către ONU, o organizație care tratează fiecare baril de petrol sau tonă de cărbune ca pe un afront moral, indiferent de beneficiile aduse unor copii care nu au lumină sau căldură ori unei oțelării care angajează mii de oameni. O țară în care sute de milioane de cetățeni nu au un acces asigurat la electricitate nu își poate permite luxul de a ignora penuria energetică numai de dragul de a da bine în fața „complexului industrial” climate change.
India și-a mărit producția de cărbune și a încheiat acorduri pentru petrol și gaz cu SUA și țările arabe, refuzând limitarea creșterii industriale și aderarea la obiective climatice iluzorii.
„Țara pentru ajutorarea căreia s-ar fi construit, zice-se, întreaga arhitectură de finanțare de mediu tocmai a refuzat să mai fie gazda petrecerii anuale. Dacă aceste conferințe funcționau așa de bine cum ni se spune, așa ceva ar fi fost de neînchipuit. Dar nu funcționează, iar a pretinde contrariul nu va face următoarea retragere mai puțin previzibilă”.
